Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Zel

1 * Cuvantul cu diacritice: zel
Cuvantul fara diacritice: zel

Definitie: ZEL substantiv neutru Râvnă, sârguință, ardoare. ♢ Expr Exces de zel = exagerare inutilă în îndeplinirea unei acțiuni, sârguință exagerată. – Din franceza zele, limba latina zelus.

2 * Cuvantul cu diacritice: zel
Cuvantul fara diacritice: zel

Definitie: ZEL, zeluri, substantiv neutru -

3 * Cuvantul cu diacritice: zel
Cuvantul fara diacritice: zel

Definitie: ZEL substantiv 1. verifica cuvantul: perseverență. 2. verifica cuvantul: hărnicie. 3. ardoare, râvnă, sârguință, străduință, (învechit) nepreget, nepregetare, osârdie, osârdnicie, osârduință, osârduire, osârduitură, protimie. (Lucra cu -.) 4. verifica cuvantul: bunăvoință.

4 * Cuvantul cu diacritice: zel
Cuvantul fara diacritice: zel

Definitie: zel substantiv neutru

5 * Cuvantul cu diacritice: zel -uri
Cuvantul fara diacritice: zel

Definitie: ZEL -uri n. Străduință deosebită (într-o acțiune); râvnă. ♢ Exces de - sârguință exagerată (și inutilă). franceza zele, limba latina zelus

6 * Cuvantul cu diacritice: zel
Cuvantul fara diacritice: zel

Definitie: ZEL substantiv neutru Râvnă, sârguință; ardoare. ♢ Exces de zel = sârguință exagerată. [< franceza zele, limba latina zelus, limba greaca (veche) zelos].

7 * Cuvantul cu diacritice: zel
Cuvantul fara diacritice: zel

Definitie: ZEL substantiv neutru râvnă, sârguință; ardoare. o exces de - = sârguință exagerată. (< franceza zele, limba latina zelus)

8 * Cuvantul cu diacritice: zel -luri
Cuvantul fara diacritice: zel

Definitie: zel (-luri), substantiv neutru – Rîvnă. – Mr. zil. Franceza zele, din limba greaca (veche) ζῆλος. Dublet al lui zilos, substantiv neutru (zel) direct din limba neogreaca:, secolul XIX, cuvant invechit – Derivat zelator, substantiv masculin (apărător), fin franceza zelateur; zelos, adjectiv (plin de zel), cu sufix -os; zulie, substantiv feminin (gelozie), din limba neogreaca: ζουλία (Graur, BL, IV, 119), varianta de la ζηλία (Galdi 265), cuvant invechit; zuliar, adjectiv , din limba neogreaca: ζουλίαρης; zulipsi, verb, din limba neogreaca: ζηλεύω, viitor ζηλέφω. Conform: gelos, zulă.