împrejura
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽmprejura, imprejur, verb I. Tranzitiv (ÃŽnv.) A ocoli de jur imprejur, a cuprinde din toate partile; a inconjura. ♦ (Regional) A lega un obiect cu o sfoara etcetera trecuta imprejur; a incinge. – Limba Latina popular Inpergyrare sau din Imprejur.
2ÃŽmprejura verb verifica cuvantul: impresura, incercui, incinge, inconjura, infasura, invalui, ocoli, strange.
3Imprejura verb, indicativ prezent 1 singular imprejur, 3 singular si plural imprejura
4A ÃŽmprejura imprejur tranzitiv 1) inv.
A cuprinde din toate partile; a incercui; a inconjura; a imprejmui; a impresura. 2) popular A ocoli de jur imprejur. /Din imprejur
A cuprinde din toate partile; a incercui; a inconjura; a imprejmui; a impresura. 2) popular A ocoli de jur imprejur. /Din imprejur