încheiere
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽncheiére, incheieri, substantiv feminin Actiunea de a (se) incheia si rezultatul ei ♦ Epilog. ♦ ÃŽncheiere judecatoreasca = act al instantei judecatoresti in care sunt consemnate dispozitiile luate de aceasta in cursul procesului. – Verifica cuvantul: Incheia.
2ÃŽncheiere antonim: descheiere, inceput, introducere
3Încheiére substantiv
1. inchidere, (regional) imbumbare. (- unei haine.)
2. verifica cuvantul: imbinare.
3. verifica cuvantul: concluzie.
4. inchidere, sfarsit, terminare. (La - sedintei...)
5. verifica cuvantul: terminare.
6. sfarsit, (invechit) istov. (Dupa - nuntii.)
7. finalizare, ispravire, sfarsire, terminare. (a actiunii incepute.)
8. verifica cuvantul: capat.
9. verifica cuvantul: deznodamant.
10. verifica cuvantul: lichidare.
11. verifica cuvantul: contractare.
12. (invechit) statornicire. (- pacii.)
13. verifica cuvantul: perfectare.
14. semnare. (- conventiei intre parti.)
1. inchidere, (regional) imbumbare. (- unei haine.)
2. verifica cuvantul: imbinare.
3. verifica cuvantul: concluzie.
4. inchidere, sfarsit, terminare. (La - sedintei...)
5. verifica cuvantul: terminare.
6. sfarsit, (invechit) istov. (Dupa - nuntii.)
7. finalizare, ispravire, sfarsire, terminare. (a actiunii incepute.)
8. verifica cuvantul: capat.
9. verifica cuvantul: deznodamant.
10. verifica cuvantul: lichidare.
11. verifica cuvantul: contractare.
12. (invechit) statornicire. (- pacii.)
13. verifica cuvantul: perfectare.
14. semnare. (- conventiei intre parti.)
4Incheiere substantiv feminin, g.-d. art. incheierii; plural incheieri
5ÃŽncheiére -i f. 1) v. a ÃŽncheia. 2) Parte finala a unei lucrari; concluzie. La -ea sedintei. ♢ ÃŽn - la sfarsit. /v. a incheia