încredere
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽncrédere substantiv feminin Actiunea de a (se) increde si rezultatul ei; sentiment de siguranta fata de cinstea, buna-credinta sau sinceritate a cuiva; credinta. ♢ Expresie Om (sau persoana) de (mare) incredere = persoana careia i se poate incredinta orice secret, orice misiune.
A pune chestiunea de incredere = a cere deputatilor sa-si precizeze in anumite imprejurari, prin vot, atitudinea fata de politica guvernului.
A da vot de incredere = a aproba in parlament activitatea sau programul unui guvern. – Verifica cuvantul: Increde.
A pune chestiunea de incredere = a cere deputatilor sa-si precizeze in anumite imprejurari, prin vot, atitudinea fata de politica guvernului.
A da vot de incredere = a aproba in parlament activitatea sau programul unui guvern. – Verifica cuvantul: Increde.
2ÃŽncredere antonim: incertitudine, indoiala, neincredere, suspiciune
3Încrédere substantiv
1. (popular) crezare, crezamant, (figurativ) credit. (Se bucura de - lui.)
2. (livresc) confienta, (invechit) credinta. (Nu am - in el.)
3. nadejde, siguranta. (Pot sa am - in voi?)
4. optimism. (Priveste cu - viitorul.)
1. (popular) crezare, crezamant, (figurativ) credit. (Se bucura de - lui.)
2. (livresc) confienta, (invechit) credinta. (Nu am - in el.)
3. nadejde, siguranta. (Pot sa am - in voi?)
4. optimism. (Priveste cu - viitorul.)
4Incredere substantiv feminin, g.-d. art. increderii
5ÃŽncrédere f. 1) v. A se ÃŽncrede. 2) Sentiment de convingere; lipsa de indoiala. Priveste cu - viitorul. ♢ A se bucura de - a fi considerat om cinstit si de nadejde. Om (sau persoana) de - om serios, pe care te poti bizui. Vot de - sustinere a unui program de activitate. [G.-d. Increderii; Sil. In-cre-] /v. a increde