îndatora
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽndatora, indatorez, verb I.
1. Tranzitiv A obliga, a impune ca o datorie.
2. Tranzitiv A obliga pe cineva la recunostinta printr-un ajutor dat la nevoie.
3. Reflexiv A face datorii; a se imprumuta; a se incurca in datorii. ♦ Tranzitiv A da un bun in gaj in schimbul unui imprumut. [Varianta: Indatori verb Iv] – ÃŽn + dator.
1. Tranzitiv A obliga, a impune ca o datorie.
2. Tranzitiv A obliga pe cineva la recunostinta printr-un ajutor dat la nevoie.
3. Reflexiv A face datorii; a se imprumuta; a se incurca in datorii. ♦ Tranzitiv A da un bun in gaj in schimbul unui imprumut. [Varianta: Indatori verb Iv] – ÃŽn + dator.
2ÃŽndatora verb
1. verifica cuvantul: imprumuta.
2. verifica cuvantul: obliga.
3. verifica cuvantul: an-gaja.
1. verifica cuvantul: imprumuta.
2. verifica cuvantul: obliga.
3. verifica cuvantul: an-gaja.
3Indatora verb, indicativ prezent 1 singular indatorez, 3 singular si plural indatoreaza; ger. indatorand
4A se ÃŽndatora ma -ez intranzitiv A intra in datorii; a deveni dator. /in + dator
5A ÃŽndatora -ez tranzitiv 1) A obliga moral la recunostinta. Prietenia ma -eaza. 2) (persoane) A sili pe baza unei obligatii. Regula -eaza. 3) (bunuri materiale) A oferi drept garantie in schimbul unui imprumut. 4) A face sa se indatoreze; a face dator. /in + dator