îngurlui
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽngurlui, ingurluiesc, verb Iv.
Reflexiv recipr. (Regional) A intra in relatii de dragoste cu cineva; a se giugiuli. [Prez. indicativ si: ingurlui] – ÃŽn + gurlui.
Reflexiv recipr. (Regional) A intra in relatii de dragoste cu cineva; a se giugiuli. [Prez. indicativ si: ingurlui] – ÃŽn + gurlui.
2Ingurlui verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural ingurluiesc, imperfect 3 singular ingurluia; conjunctie: prezent 3 singular si plural ingurluiasca
3A se ÃŽngurlui ma -iesc intranzitiv Rar 1) A se da in dragoste. 2) A-si manifesta dragostea prin mangaieri reciproce; a se dragosti; a se giugiuli. /in + a gurlui