înroura
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽnroura, pers. 3 inroureaza, verb I. Reflexiv A se acoperi cu roua. [Pronuntat: -ro-u-] – ÃŽn + roura.
2ÃŽnroura verb a se roura. (Iarba s-a -.)
3Inroura verb (silabe -ro-u-), indicativ prezent 3 singular inroureaza
4A se ÃŽnroura pers. 3 Se -eaza intranzitiv 1) A se umple de roua. 2) fig. (despre ochi, pleoape, gene) A se umezi de lacrimi. [Silabe -ro-u-] /in + roura