înțina
Definitie, sens si explicatie
1Înțina, intinez, verb I. Tranzitiv (Regional) A sprijini slab (ca sa poata cadea usor).
Limba Latina *in-tenuare.
Limba Latina *in-tenuare.
2Intina verb, indicativ prezent 1 singular intinez, 3 singular si plural intineaza
3A Înțina -ez tranzitiv rar A sprijini atat cat sa nu se pravaleasca. /<lat. intinuare
4Intina, intinez, verb I (popular)
1. (invechit) a taia un copac de la radacina in asa fel, incat sa se tina doar intr-o aschie, pentru a fi pravalit peste cotropitori.
2. a face un lucru slab, prost, de la inceput.
3. a rezema usor o usa.
4. (refl.) a se fuduli.
5. (refl.) a se incapatana.
1. (invechit) a taia un copac de la radacina in asa fel, incat sa se tina doar intr-o aschie, pentru a fi pravalit peste cotropitori.
2. a face un lucru slab, prost, de la inceput.
3. a rezema usor o usa.
4. (refl.) a se fuduli.
5. (refl.) a se incapatana.
5Intina (intinez, at), verb –
1. A taia incomplet trunchiul unui copac, pentru a-l putea dobori apoi cu usurinta. –
2. A lasa un obiect in echilibru instabil, micsorindu-i baza sau punctul de sprijin.
Limba Latina tenŭāre (Tiktin; Candrea-dens., 876; Rew 8654; Dar; Rosetti, I, 168).
Conjugarea este cuvant invechit, actualmente se foloseste mai ales part. cu functie adjectiv
1. A taia incomplet trunchiul unui copac, pentru a-l putea dobori apoi cu usurinta. –
2. A lasa un obiect in echilibru instabil, micsorindu-i baza sau punctul de sprijin.
Limba Latina tenŭāre (Tiktin; Candrea-dens., 876; Rew 8654; Dar; Rosetti, I, 168).
Conjugarea este cuvant invechit, actualmente se foloseste mai ales part. cu functie adjectiv