șic
Definitie, sens si explicatie
1Sic1 substantiv neutru Eleganta, distinctie, bun-gust (in imbracaminte, in atitudini). ♢ (Adjectival) O femeie sic. ♢ (Adverbial) Se imbraca sic. ♦ Lucru care amuza, care are haz. – Din franceza Chic.
2Sic2, sicuri, substantiv neutru Fiecare dintre micile foite de metal lucios care se aplica drept podoaba pe unele haine femeiesti; fluture, paieta. – Din scr. Å¡ik, limba maghiara Sik.
3Sic adjectiv verifica cuvantul: ales, distins, elegant, fin, rafinat, select, stilat, subtil.
4Sic substantiv verifica cuvantul: bun-gust, distinctie, eleganta, fluturas, fluture, paieta, poleiala, rafinament, staniol.
5Sic adjectiv invar.
6Sic (eleganta) substantiv neutru
7Sic (poleiala, paieta) substantiv neutru, plural sicuri
8Sic1 n. 1) Eleganta dezinvolta, bazata pe un gust ales. 2) Rafinament spiritual; lucru amuzant. /<fr. chic
9Sic2 adjectiv 1) Care vadeste un gust rafinat; extrem de elegant. Rochie -. 2) Care satisface gusturile unei persoane; in conformitate cu gusturile cuiva. O fata -. /<fr. chic
10Sic3 -uri n.
Placa mica de metal lucios, care se aplica pe unele haine ca podoaba; paieta, fluture. /<sb. Å¡ik, ungara sik
Placa mica de metal lucios, care se aplica pe unele haine ca podoaba; paieta, fluture. /<sb. Å¡ik, ungara sik
11Sic substantiv neutru (Argotic) Eleganta, distinctie, gust. ♦ Lucru care amuza. [< franceza chic].
12Sic I. substantiv neutru eleganta, distinctie, bun gust. ♢ lucru care amuza.
Ii. adjectiv inv. elegant, distins, cu gust. (< franceza chic)
Ii. adjectiv inv. elegant, distins, cu gust. (< franceza chic)
13Sic substantiv neutru –
1. Distinctie, eleganta. –
2. (Adj. invar.) Elegant.
Franceza chic.
1. Distinctie, eleganta. –
2. (Adj. invar.) Elegant.
Franceza chic.