șiștar
Definitie, sens si explicatie
1Sistar, sistare, substantiv neutru Vas de lemn sau de metal cu toarta, cu gura mai larga decat baza, folosit mai ales pentru muls laptele. [Varianta: (regional) Sistar substantiv neutru] – Din limba slava (veche) Å¡estarÅ.
2Sistar substantiv (regional) barbanta, (Transilvania si Banat) cart, (prin Banat) secter, (Transilvania, Maram. si Mold.) toc.
3Sistar substantiv neutru, plural sistare
4Sistar -e n. 1) Vas (din doage) cu gura mai larga decat baza, prevazut cu toarta si folosit pentru mulsul laptelui; donita. 2) Continutul unui astfel de vas. /conform limba slava (veche) Å¡estaru
5Sistar, sistare, substantiv neutru (reg) unealta asemanatoare cu compasul, folosita in rotarie; sisteala, sistoare.
6Sistar (-re), substantiv neutru – Caldare, vas pentru muls. – Varianta Trans. sustar.
Limba Latina sextarius, prin intermediul limba slava (veche) Å¡estarÅ (Miklosich, Slaw.
Elem., 53; Cihac, Ii, 398; Conev; Tiktin; conform Rew 7887).
Limba Latina sextarius, prin intermediul limba slava (veche) Å¡estarÅ (Miklosich, Slaw.
Elem., 53; Cihac, Ii, 398; Conev; Tiktin; conform Rew 7887).