Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul șop

1 * Cuvantul cu diacritice: șop
Cuvantul fara diacritice: sop

Definitie: ȘOP substantiv verifica cuvantul: șopron, umbrar.

2 * Cuvantul cu diacritice: șop
Cuvantul fara diacritice: sop

Definitie: șop², șopuri, substantiv neutru (regional) 1. șopron. 2. podul șurii unde se păstrează fânul. 3. umbrar.

3 * Cuvantul cu diacritice: șop
Cuvantul fara diacritice: sop

Definitie: șop¹, șopi, substantiv masculin (regional) 1. urs spălător. 2. blană de urs spălător prelucrată.

4 * Cuvantul cu diacritice: șop
Cuvantul fara diacritice: sop

Definitie: șop³ substantiv neutru (regional) numele unei boli a vitelor.

5 * Cuvantul cu diacritice: șop -puri
Cuvantul fara diacritice: sop

Definitie: șop (-puri), substantiv neutru – Șopron, adăpost. Germ. Schoppen (Cihac, II, 392). În Trans. și Olt. Varianta șopru (probabil formație regresivă, pornind de la plural șopruri cu r propagat), Mold. șopreț, Trans. șopruț, Trans. de S. șopran, și în forma sa acceptată în general șopron (probabil din plural de la forma anterioară, șoprane, cu asimilația șoproane). Din rom. provine rut. šopra (Miklosich, Wander., 19).

6 * Cuvantul cu diacritice: șop
Cuvantul fara diacritice: sop

Definitie: șop interjectie – Indică ideea de șușoteală. Creație expresivă, se folosește mai ales în forma șopa-șopa, uneori și șopîc(-șopîc). – Derivat șopăi (var. șopoi, șopocăi, șopăcăi), verb (a șușoti); șopăit (var. șopocăit), substantiv neutru (șușotit); șopăială (var. șopîcăială), substantiv feminin (șușotit); șopîrcăi, verb (Mold., a fraieri, a linguși); șopîrcăială, substantiv feminin (lingușeală); șopoti, verb (a șușoti), probabil contaminat cu limba slava (veche) šiputati, slov. šepetati, rut. šepotaty, šopotity, bulgara šupotja, deși unele din aceste forme ar putea proveni din rom.; șopot, substantiv neutru (susur, murmur), mr. șoput „șiroi”, megl. șopit, conform limba slava (veche) šapŭtŭ, šopotŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 53; Cihac, II, 387; Tiktin; Rosetti, III, 52), bulgara šepot, limba sarba: šopot; șipot, substantiv neutru (șovoi, izvor), varianta de la cuvîntul anterior; șopti, verb (a șușoti, a murmura), varianta de la șopoti care se întilnește cu limba slava (veche) šop(s)ti „a sufla în flaut”, limba sarba: šaptati „a șușoti”, limba rusa šeptati; șoaptă, substantiv feminin (murmur), deverbal; șopteală, substantiv feminin (șușoteală); șoptit, substantiv neutru (murmur); șoptitor, adjectiv (murmurător); șoroboti, verb (Mold., a șușoti), de la șopoti, cu r infix (după Scriban, legat de limba rusa šorošiti „a gîfîi”); șoroboteală, substantiv feminin (șușotit).