Definitie țap - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: ȚAP, tapi, substantiv masculin
1. Masculul caprei domestice, al caprei negre si al caprioarei. ♢ Țap ispasitor = A) (in Biblie) tap (1) pe care marele preot il incarca la sarbatorirea ispasirii cu toate pacatele neamului lui Israel si care era apoi alungat in desert; B) figurat persoana asupra careia se arunca vina pentru greselile altora. ♢ Expresie A sta ca un tap logodit = a sta teapan, prostit, aiurit.
2. Pahar special de bere, cu toarta, avand capacitatea de 300 ml; continutul unui astfel de pahar.
3. (Art.) Numele unei constelatii in care intra Soarele la solstitiul de iarna. – Conform: limba albaneza c a p,  c j a p, scr. c a p.

Varianta definitie 2: ȚAP substantiv verifica cuvantul: caprior, ichi.

Varianta definitie 3: Tap (animal, pahar) substantiv masculin, plural tapi

Varianta definitie 4: ȚAP1 -i m. 1) Mascul al caprei. ♢ A sta (sau A sedea) ca un - logodit a sta (sau a sedea) prostit, zapacit, dezorientat. - ispasitor persoana care este trasa la raspundere pentru greselile altora. 2) art.
Constelatie in care intra Soarele la solstitiul de iarna. /Cuv. autoht.

Varianta definitie 5: ȚAP2 -uri n. 1) Cana de sticla (cu o capacitate de 300 ml) din care se bea bere. 2) Continutul unei astfel de cani. /Cuv. autoht.

Varianta definitie 6: Tap (-pi), substantiv masculin –
1. Masculul caprei. –
2. Constelatia Capricornului. –
3. Vas pentru bere. –
4. (Moldova) Unul din arsicele mai grele. –
5. Porecla data grecilor. –
6. (Argou) Popa. – Mr. cap.
Origine obscura.
Dintre multele ipoteze care s-au emis in jurul acestui cuvint, cea mai probabila pare sa fie cea de creatie expresiva (REW 9599; Pedersen, Z. vergl.
Sprachwiss., XXXVI, 347), poate anterioara rom.
Conform: Copus gloss. lat., V, 503, 27: „Hircus caper zappu dicitur” si dalm. zapo, limba albaneza škjap, cap (Bartoli, II, 258; Capidan, Raporturile, 551; Graur, Rom., LVI, 265; Rohlfs, Differenzierung, 67).
Totusi, der. directa a rom. pornind de la ilirica este dificila fonetic; mai probabil nu este vorba de o continuare directa a cuvintului mostenit, ci de o creatie noua, bazata pe aceleasi intentii expresive.
În ce priveste aceasta intentie, se considera indeobste ca este vorba de o dezmierdare pentru a chema un animal, limba germana Lockruf.
Mai sigur ar trebuie sa se porneasca de la ideea de „ascutit, tuguiat”, ca in „teapa”, a carei familie expresiva tine de „tap”.
Acest nume a trebuit apoi sa insemne „(animal cu) coarne lungi”, conform limba italiana zappa „tirnacop”.
Celelalte ipoteze sint mai putin sigure; din limba slava (veche) capŭ (Miklosich, Slaw.
Elem., 51; Cihac, II, 429); din limba albaneza tšap (Meyer, 387; Pascu, II, 223; Berneker, 121; conform Philippide, II, 738), din iranianul čapis (Roswadowski, Mitt.
Inst.
Wien, 278; Vasmer, Grekoslaw.
Etym., III, 222; Roswadowski, R. Études limba slava (veche), II, 109; Densusianu, GS, I, 242).
Sensul 3 este traducerea moderna a limba germana Bock.
Conform: si Rohlfs, ZRPh., XLV, 664; Rosetti, II, 123; Puscariu, Lr.,
180. Cuvintul a trecut din rom. la limbile cu care a avut contact: limba albaneza ts(i)ap, (t)skjap, limba neogreaca: τσάπος, limba sarba:, cr., slov., ceh., pol., rut., limba ucraineana, limba rusa cap, mag. cap (Berneker 121; Vasmer, III, 281; Edelspacher 11). conform teapa.