țiglă
Definitie, sens si explicatie
1Èšiglă1, tigle, substantiv feminin Piesa de argila arsa, de sticla, de mortar, de ciment, in forma de placa, folosita la invelit casele. – Din scr. Cigla.
2Èšiglă2, tigle, substantiv feminin (Regional) Vergea de lemn sau de metal ascutita la un capat, in care se infige carnea pentru a o frige; frigare. – Conform: limba germana Z a c k e.
3Țiglă substantiv (Constr.) (regional) oala.
4Țiglă substantiv verifica cuvantul: frigare.
5Tigla (placuta de argila, frigare) substantiv feminin (silabe -gla), g.-d. art. tiglei; plural tigle
6Țiglă -e f.
Material de constructie in forma de placi, fabricat din argila arsa sau din ciment, folosit pentru acoperit; oala. Acoperis de -. [G.-d. Tiglei] /<sb. cigla
Material de constructie in forma de placi, fabricat din argila arsa sau din ciment, folosit pentru acoperit; oala. Acoperis de -. [G.-d. Tiglei] /<sb. cigla
7Tigla, tigle, substantiv feminin (popular)
1. frigare de lemn sau de fier alcatuita dintr-un bat ascutit.
2. bat despicat la un cap pentru prins raci.
1. frigare de lemn sau de fier alcatuita dintr-un bat ascutit.
2. bat despicat la un cap pentru prins raci.
8Tigla (-le), substantiv feminin – Placa de argila, ceramica etcetera pentru invelit casele.
Germ.
Ziegel (Borcea 216; Tiktin) prin intermediul limba sarba: cigla (Miklosich, Fremdw., 81; Cihac, Ii, 433; conform Rew 8618), pol. cegla, rut. tjaglij (Byhan 336). – Derivat tiglar, substantiv masculin (persoana care face sau pune tigla).
Germ.
Ziegel (Borcea 216; Tiktin) prin intermediul limba sarba: cigla (Miklosich, Fremdw., 81; Cihac, Ii, 433; conform Rew 8618), pol. cegla, rut. tjaglij (Byhan 336). – Derivat tiglar, substantiv masculin (persoana care face sau pune tigla).