Acustic -ă
Definitie, sens si explicatie
1Acustic, -ă, acustici, -ce, adjectiv , substantiv feminin I. Adjectiv Care emite, transmite sau receptioneaza sunete, care apartine acusticii (Ii 1), privitor la acustica. ♢ Nervi acustici = a opta pereche de nervi cranieni.
Tub acustic = tub lung care serveste la transmiterea vocii pe nave, in puturi minere etcetera Cornet acustic = dispozitiv cu ajutorul caruia se receptioneaza sunete si se inlesneste perceperea lor. Ii. S.f.
1. Parte a fizicii care se ocupa cu studiul producerii, propagarii si receptionarii sunetelor. ♢ Acustica arhitecturala = ramura a acusticii care studiaza fenomenele legate de propagarea undelor acustice in incaperi.
2. Calitatea de a inlesni o (buna) auditie. – Din franceza Acoustique.
Tub acustic = tub lung care serveste la transmiterea vocii pe nave, in puturi minere etcetera Cornet acustic = dispozitiv cu ajutorul caruia se receptioneaza sunete si se inlesneste perceperea lor. Ii. S.f.
1. Parte a fizicii care se ocupa cu studiul producerii, propagarii si receptionarii sunetelor. ♢ Acustica arhitecturala = ramura a acusticii care studiaza fenomenele legate de propagarea undelor acustice in incaperi.
2. Calitatea de a inlesni o (buna) auditie. – Din franceza Acoustique.
2Acustic adjectiv m., plural acustici; f. singular acustica, plural acustice
3Acustic acustica (acustici, acustice) 1) Care tine de acustica; privitor la acustica. 2) Care emite, propaga sau receptioneaza sunete. Aparat acustic. /<fr. acoustique
4Acustic, -ă adjectiv Referitor la acustica; care emite, transmite sau receptioneaza sunete. ♢ Cornet acustic = palnie care intareste sunetele, folosita de cel cu auzul slab. [< franceza acoustique, conform limba italiana acustico < limba greaca (veche) akoustikos – relativ la sunet].
5Acustic, -ă I. adjectiv referitor la acustica.
Ii. substantiv feminin
1. ramura a fizicii care studiaza natura si proprietatile sunetelor.
2. disciplina muzicala care studiaza sunetele si legile perceperii lor.
3. calitate a auditiei sunetelor intr-o incapere. (< franceza acoustique)
Ii. substantiv feminin
1. ramura a fizicii care studiaza natura si proprietatile sunetelor.
2. disciplina muzicala care studiaza sunetele si legile perceperii lor.
3. calitate a auditiei sunetelor intr-o incapere. (< franceza acoustique)