DexDefinitie.com

Afla

Afla, aflu, verb I. 1. Tranzitiv și intranzitiv A lua cunoștință despre ceva; a căpăta informații, vești, noutăți despre ceva; a auzi o veste, o noutate etc…

Definiții pentru „Afla”

5 definiții din 4 dicționare

1

Afla, aflu, verb I.

1.
Tranzitiv și intranzitiv A lua cunoștință despre ceva; a căpăta informații, vești, noutăți despre ceva; a auzi o veste, o noutate etc.
2.
Tranzitiv A găsi, a descoperi (căutând sau întâmplător).
3.
Reflexiv A fi, a se găsi într-un loc, într-o poziție, într-o împrejurare oarecare; a fi, a exista în realitate.
Expresie Familiar A se afla în treabă = a se amesteca, a interveni într-o discuție sau într-o acțiune numai de formă, fără a aduce vreo contribuție. Să nu se afle (ca) să... = (să) nu cumva să...
Cum nu se (mai) află = care iese din comun; extraordinar.
Popular Nu se (sau unde se) află! = nu-i adevărat!
4.
Tranzitiv Popular A descoperi, a inventa, a scorni.

Latină Afflare „a sufla spre ceva, a atinge cu respirația”.

DEX – dicționarul explicativ

2

A se afla mă aflu intranzitiv A se găsi într-o anumită situație.

Cum nu se mai află nemaipomenit; extraordinar. Afla în treabă a) a fi ocupat; b) a se amesteca într-o acțiune, fără a fi necesar.

<latină afflare

NODEX – noul dicționar explicativ

3

A Afla aflu

1.
intranzitiv A căpăta informații curente (despre ceva sau despre cineva); a auzi.
2.
tranzitiv
1.
(vești, noutăți etc.) A cunoaște pe baza unor informații căpătate (de la cineva sau de undeva); a auzi.
2.
A scoate la iveală, căutând sau din întâmplare; a găsi; a descoperi. [Silabe A-fla]

<latină afflare

NODEX – noul dicționar explicativ

4

Afla (aflu, aflat), verb –

1.
(Reflexiv) A fi, a se găsi într-un locuțiune –
2.
A găsi, a descoperi.
3.
A lua cunoștință despre ceva. – Variantă (Banat) izafla.
Aromână, meglenoromână aflu, istroromână oflu.
Latină afflāre „a sufla” (Pușcariu 34; Candrea-dens., 16; Rew 261; Dar); conform cu același sens ca în română, dalm. aflatura „resturi găsite pe țărm”, calabr. ahhare, napol. ašare, spaniolă hallar, portugheză achar, retor. afla.
Corespondența semantică între atîtea limbi arată că evoluția sensului este anterioară celei română Schuchardt, Zrph., XX, 532, și împreună cu el majoritatea filologilor moderni (conform Corominas și Cortes 125), o explică pe baza limbajului vînătoresc: cîinele adulmecă (= aspiră, suflă) pentru a găsi;
Încă 6 sensuri
sau de la afflatur „îmi suflă = îmi arată, îmi spun”, de unde, prin activarea ideii, „aflu”. (Conform și Rohlfs, Differenzierung, 45).

Ambele explicații par necovingătoare.

Este posibil ca pe baza echivalenței afflat = vivit = exstat (conform franceză que vive „cine e acolo?”).
Plecînd de la (sese) afflat „respiră, există” este ușor de refăcut evoluția, în sensul de activare, pînă se ajunge la afflat „află, descoperă”.
Această explicație este necesară, fiind singura care poate lămuri evoluția semantică a română găsi.
De altfel, este iluzorie legătura, propusă de Cihac, II, 633, cu mgr. ἄλφειν „a afla”.
Derivat aflat, substantiv neutru învechit, descoperire; aflător, adjectiv (care se află; inventator, descoperitor); neaflat, adjectiv (necunoscut).

DER – dicționarul etimologic

Încă o definiție din alt dicționar
5

Afla verb (silabe -fla), indicativ prezent 1 singular aflu, 3 singular și plural află

DOOM – dicționarul ortografic

Conjugarea verbului „a afla”

Verbul „a afla” la prezent: eu aflu, tu afli, el/ea află, noi aflăm, voi aflați, ei/ele află.

Infinitiva afla
Participiuaflat
Gerunziuaflând
Accentulaflá
Despărțirea în silabea-fla
SingularPlural
Imperativ
aflăaflați
Imperativ negativ
nu aflanu aflați
Indicativ prezent
eu aflunoi aflăm
tu aflivoi aflați
el/ea aflăei/ele află
Conjunctiv prezent
eu să aflunoi să aflăm
tu să aflivoi să aflați
el/ea să afleei/ele să afle
Imperfect
eu aflamnoi aflam
tu aflaivoi aflați
el/ea aflaei/ele aflau
Perfect simplu
eu aflainoi aflarăm
tu aflașivoi aflarăți
el/ea aflăei/ele aflară
Mai-mult-ca-perfect
eu aflasemnoi aflaserăm
tu aflaseșivoi aflaserăți
el/ea aflaseei/ele aflaseră
Perfect compus
eu am aflatnoi am aflat
tu ai aflatvoi ați aflat
el/ea a aflatei/ele au aflat
Viitor
eu voi aflanoi vom afla
tu vei aflavoi veți afla
el/ea va aflaei/ele vor afla
Condițional prezent
eu aș aflanoi am afla
tu ai aflavoi ați afla
el/ea ar aflaei/ele ar afla