Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Ajutor -oare

1 * Cuvantul cu diacritice: ajutór -oáre
Cuvantul fara diacritice: ajutor

Definitie: AJUTOR, -OARE, ajutori, -oare, substantiv masculin și feminin:, substantiv neutru 1. Substantiv masculin și feminin: Persoană care ajută pe alta într-o activitate oarecare (secundând-o și subordonându-i-se). 2. Substantiv neutru: Sprijin, participare la efortul cuiva; îndrumare (în împrejurări dificile); asistență acordată cuiva; ajutorință. ♢ A fi de (sau a veni, a sta în) ajutor (cuiva) = a fi de folos (cuiva), a-l sprijini. ♦ Drept bănesc acordat salariaților în cazul pierderii temporare a capacității de muncă. ♦ Sprijin bănesc. ♦ (Cu valoare de interjecție) Strigăt al celor care se află în primejdie. – Limba Latina ajutor, -is, adjutorium.

2 * Cuvantul cu diacritice: ajutór
Cuvantul fara diacritice: ajutor

Definitie: AJUTOR s., interjectie 1. substantiv asistență, ocrotire, protecție, sprijin, (livresc) recurs, (învechit și popular) ajutorință, (învechit și reg.) ajutorie, sprijoană, (învechit) sprijineală, (turcism cuvant invechit) iamac. (I-a mulțumit pentru -ul lui.) 2. substantiv concurs, oficii (plural), serviciu, sprijin. (Vă ofer -ul meu.) 3. substantiv concurs, contribuție, sprijin. (-ul lui a fost hotărâtor.) 4. substantiv ocrotire, patronaj, protecție, sprijin, tutelă, (rar) tutelaj. (Orfelinatul se bucura de -ul unei societăți.) 5. substantiv verifica cuvantul: milă. 6. substantiv reazem, sprijin, sprijinitor, (figurativ) toiag. (Ea era -ul bătrânețelor lui.) 7. substantiv verifica cuvantul: asistent. 8. substantiv auxiliar, sprijin. (Documentarea i-a fost un - prețios.) 9. interjectie săriți (-, mă omoară)

3 * Cuvantul cu diacritice: ajutór
Cuvantul fara diacritice: ajutor

Definitie: ajutor (persoană) substantiv masculin, plural ajutori

4 * Cuvantul cu diacritice: ajutór
Cuvantul fara diacritice: ajutor

Definitie: ajutor (sprijin, asistență) substantiv neutru, plural ajutoare

5 * Cuvantul cu diacritice: ajutór -i
Cuvantul fara diacritice: ajutor

Definitie: AJUTOR¹ -i m. Persoană care ajută pe cineva într-o situație dificilă. limba latina adjutorium, adjutor, -is

6 * Cuvantul cu diacritice: ajutór -oáre
Cuvantul fara diacritice: ajutor

Definitie: AJUTOR² -oare n. Susținere materială sau morală; sprijin; reazem. A da -. ♢ A da o mână de - a ajuta pe cineva. limba latina adjutorium, adjutor, -is

7 * Cuvantul cu diacritice: ajutór ajutoáre
Cuvantul fara diacritice: ajutor

Definitie: ajutor (ajutoare), substantiv neutru – 1. Sprijin. – 2. Persoană care ajută, auxiliar. – 3. Locțiitor, adjunct. Mr. ağutor, megl. jutor. Limba Latina adiūtōrium (Cipariu, Gram., 62; Pușcariu 53; Candrea-Dens., 35; REW 173; DAR; Rosetti, I, 162); conform prov. ajutori. – Derivat ajutora, verb, pe care DAR îl consideră a fi reprezentant al unui limba latina adiūtŭlāre, și Candrea al lui adiūtōriāre, ambele fiind de prisos, deoarece verb se explică prin mijloacele interne ale rom.; ajutori, verb (a ajuta); ajutorie, substantiv feminin (ajutor, asistență); ajutorință, substantiv feminin (ajutor; contribuție impusă în Mold., în secolul XVIII, cu caracter tranzitoriu); ajutornic, adjectiv (milostiv); neajutorat, adjectiv (lipsit de ajutor).

8 * Cuvantul cu diacritice: ajutor
Cuvantul fara diacritice: ajutor

Definitie: ajutor, ajutoare substantiv neutru (pub.) donație în haine, alimente, medicamente venită din străinătate, în special după Revoluția din decembrie 1989 (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)