Alfabet
Definitie, sens si explicatie
1Alfabét, alfabete, substantiv neutru Totalitatea literelor, asezate intr-o ordine conventionala, reprezentand sunetele de baza ale unei limbi. ♢ Alfabet fonetic = alfabet care asociaza fiecarei litere un cuvant de circulatie a carui initiala o constituie litera respectiva, in scopul evitarii erorilor la transmisiile telefonice si radiotelefonice. ♢ Alfabetul Morse = alfabet folosit in telegrafie, in care literele sunt reprezentate prin linii si puncte. – Din franceza Alphabet, limba latina Alphabetum.
2Alfabét substantiv (pe vremea scrierii cu litere chirilice) azbuche, (invechit si popular) slova.
3Alfabet substantiv neutru, plural alfabete
4Alfabét -e n.
Totalitate a literelor folosite in scrierea unei limbi, asezate intr-o ordine anumita. ♢ -ul Morse alfabet folosit in telegrafie, literele fiind reprezentate prin linii si puncte. /<fr. alphabet, lat. alphabetum
Totalitate a literelor folosite in scrierea unei limbi, asezate intr-o ordine anumita. ♢ -ul Morse alfabet folosit in telegrafie, literele fiind reprezentate prin linii si puncte. /<fr. alphabet, lat. alphabetum
5Alfabét substantiv neutru - ♢ Alfabet telegrafic = alfabet reprezentand combinatiile de semnale ale unui cod telegrafic; alfabet Braille [pr. brai] = alfabet conventional cu semnele in relief pentru nevazatori. ♦ (Inform.) Totalitatea simbolurilor la baza unui limbaj de programare.
2. (Fig.) Minimum de cunostinte (necesare). (din franceza alphabet, limba latina alphabetum)
2. (Fig.) Minimum de cunostinte (necesare). (din franceza alphabet, limba latina alphabetum)
6Alfabét substantiv neutru Totalitatea literelor care redau sunetele de baza ale unei limbi. ♢ Alfabetul Morse verifica cuvantul: Morse (1). [Plural -te, (rar) -turi. / conform franceza alphabet, limba italiana alfabeto < limba latina alphabetum, limba greaca (veche) alpha, beta – a, b].