Amanet
Definitie, sens si explicatie
1Amanét, amanete, substantiv neutru Gaj. ♦ (Înv.) Ostatic. – Din limba turca: Emanet, limba neogreaca: Amanati.
2Amanét substantiv gaj, garantie, (popular) chezasie, zalog, (invechit si reg.) ramas, (invechit) otaj. (Lasa drept - un inel.)
3Amanet substantiv neutru, plural amanete
4Amanét -e n.
Obiect de valoare lasat sau luat drept garantie; gaj; zalog. A pune -. A da -. /<turc. emanet, limba neogreaca: amanati
Obiect de valoare lasat sau luat drept garantie; gaj; zalog. A pune -. A da -. /<turc. emanet, limba neogreaca: amanati
5Amanet (-turi), substantiv neutru – Garantie, cautiune. – Mr. aminete, megl. amanet.
Limba Turca: amanet, emanet (Roesler 587; seineanu, Ii, 19; Lokotsch 66); conform limba neogreaca: ἀμανέτι, limba albaneza, bulgara, limba sarba: amanet. – Derivat amaneta, verb (a pune ceva ca amanet).
Limba Turca: amanet, emanet (Roesler 587; seineanu, Ii, 19; Lokotsch 66); conform limba neogreaca: ἀμανέτι, limba albaneza, bulgara, limba sarba: amanet. – Derivat amaneta, verb (a pune ceva ca amanet).
6!amanet substantiv neutru, (obiecte) plural amanete/amaneturi