Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Cabinet

1 * Cuvantul cu diacritice: cabinét
Cuvantul fara diacritice: cabinet

Definitie: CABINET, cabinete, substantiv neutru I. 1. Încăpere dintr-o locuință sau dintr-o instituție, folosită pentru exercitarea unei profesiuni. ♦ Biroul unei persoane cu muncă de răspundere. Cabinetul ministrului ♢ Șef (sau director) de cabinet = funcționar însărcinat cu pregătirea lucrărilor unui conducător de mare instituție. Lucrări de cabinet = lucrări auxiliare, de secretariat. (În unele țări) Cabinet de instrucție = birou pentru cercetarea și trierea probelor de acuzare condus de un judecător de instrucție. ♢ Încăpere în care sunt expuse obiecte de muzeu, de studiu etcetera Cabinet de numismatică. 2. Secție sau serviciu în întreprinderi, în instituții de învățământ etcetera, destinate unor studii și consultații de specialitate. Cabinet tehnic. 3. (În unele țări) Consiliu de miniștri; guvern. II. Mobilă de dimensiuni mici, cu sertare, destinată păstrării obiectelor de preț. – Din franceza cabinet.

2 * Cuvantul cu diacritice: cabinét
Cuvantul fara diacritice: cabinet

Definitie: CABINET substantiv verifica cuvantul: consiliu de miniștri.

3 * Cuvantul cu diacritice: cabinét
Cuvantul fara diacritice: cabinet

Definitie: CABINET substantiv verifica cuvantul: closet, toaletă, vece.

4 * Cuvantul cu diacritice: cabinét
Cuvantul fara diacritice: cabinet

Definitie: cabinet substantiv neutru, plural cabinete

5 * Cuvantul cu diacritice: cabinét -e
Cuvantul fara diacritice: cabinet

Definitie: CABINET -e n. 1) Încăpere destinată pentru diverse lucrări de specialitate. - de proceduri. - de muzică. 2) Birou al unei persoane de răspundere. -ul unui ministru. 3) Încăpere dintr-un muzeu sau dintr-o bibliotecă în care sunt păstrate diferite colecții. - de filatelie. 4) (în unele țări) Consiliu de miniștri; guvern. franceza cabinet

6 * Cuvantul cu diacritice: cabinét
Cuvantul fara diacritice: cabinet

Definitie: CABINET substantiv neutru I. 1. încăpere de lucru într-un apartament, într-o instituție. 2. birou (într-o întreprindere sau instituție) unde lucrează cineva. 3. secție, serviciu într-o întreprindere sau instituție destinate unor studii. o - metodic = a) centru didactic al activității metodice; b) secție de îndrumare și informare în bibliotecile mari și în întreprinderi: - tehnic = centru de îndrumare tehnică în cadrul unei întreprinderi, unități școlare etcetera 4. gen de muzeu care păstrează piese mici, organizat sub forma unui depozit care poate fi vizitat. II. (în unele țări) consiliu de miniștri, guvern. III. mobilă stil, bogat ornată și cu sertare pentru păstrarea de obiecte prețioase. (< franceza cabinet)

7 * Cuvantul cu diacritice: cabinét
Cuvantul fara diacritice: cabinet

Definitie: CABINET substantiv neutru 1. Încăpere (într-o casă, într-un apartament etcetera) mai retrasă și mai liniștită decât celelalte, destinată anumitor folosințe (pentru lucru, în vederea exercitării unei profesiuni etcetera). 2. Încăpere sau serie de încăperi (în localul unei instituții) unde lucrează cineva, fiindu-i rezervate exclusiv; birou. 3. Secție, serviciu de studii. ♢ Cabinet metodic = a) centru didactic al activității metodice dintr-o școală, dintr-un oraș etcetera; b) secție de îndrumare și de informare în bibliotecile mari și în întreprinderi; (ieșit din uz) cabinet de partid = centru în care se dădeau îndrumări teoretice și metodice cadrelor de lectori, conferențiari și propagandiști și celor care studiau marxism-leninismul; cabinet tehnic = centru de îndrumare tehnică în cadrul unei întreprinderi. 4. Guvern; guvernământ; consiliu de miniștri. 5. Mobilă mică, alcătuită dintr-un corp bogat ornat și cu sertare, așezat pe un suport în formă de masă sau pe coloane. [Plural -te, -turi. / < franceza cabinet].