Anahoret -ă
Definitie, sens si explicatie
1Anahorét, -ă, anahoreti, -te, substantiv masculin si feminin: (Rar) Pustnic. – Din franceza Anachorète, limba latina Anachoreta.
2Anahorét substantiv verifica cuvantul: pustnic.
3Anahoret substantiv masculin, plural anahoreti
4Anahorét, -ă substantiv masculin si feminin: (Liv.) Calugar(ita) care traieste retras(a), pustnic(a). [< limba latina anachoreta, conform franceza anachorète].
5Anahorét, -ă substantiv masculin feminin eremit, pustnic; sihastru. (< franceza anachorète, limba latina anachoreta)
6Anahoret (anahoreti), substantiv masculin – Pustnic. – Varianta (invechit) anahorit.
Ngr. ἀναχωρίτης, de la ἀναχώρειν „a se indeparta”.
Secolul Xvii.
Fonetismul a fost introdus in secolul Xix, pe baza franceza anachorete si a pronuntarii erasmice a cuvintului limba greaca (veche)
Ngr. ἀναχωρίτης, de la ἀναχώρειν „a se indeparta”.
Secolul Xvii.
Fonetismul a fost introdus in secolul Xix, pe baza franceza anachorete si a pronuntarii erasmice a cuvintului limba greaca (veche)