Anima
Definitie, sens si explicatie
1Anima, anim, verb I. Tranzitiv si reflexiv A (se) face mai activ sau mai expresiv, a da sau a capata (mai multa viata; a (se) insufleti. [Prez. indicativ si: animez] – Din franceza Animer, limba latina Animare.
2Anima verb verifica cuvantul: insufleti.
3Anima verb, indicativ prezent 1 singular anim, 3 singular si plural anima
4A anima anim tranzitiv A face sa se anime; a insufleti; a electriza; a entuziasma; a inflacara. /<fr. animer, limba latina animare
5A se anima ma anim intranzitiv A capata tot mai mult suflet; a se umple de elan; a se insufleti; a se electriza; a se entuziasma; a se inflacara. /<fr. animer, limba latina animare
6Anima verb tr., reflexiv a da viata, a (se) insufleti, a (se) inviora. (< franceza animer, limba latina animare)
7Anima verb I. tr., reflexiv A da viata, a (se) insufleti, a stimula. [< franceza animer, limba latina animare < anima – suflet].
8Anima (mez, – at), verb – A insufleti, a incuraja.
Franceza animer. – Derivat (din franceza) animati(u)ne, substantiv feminin; animator, adjectiv ; animozitate, substantiv feminin; desanima, verb (a descuraja); inanimat (var. neanimat), adjectiv ; reanima, verb
Franceza animer. – Derivat (din franceza) animati(u)ne, substantiv feminin; animator, adjectiv ; animozitate, substantiv feminin; desanima, verb (a descuraja); inanimat (var. neanimat), adjectiv ; reanima, verb