Climă
Definitie, sens si explicatie
1Climă, clime, substantiv feminin
1. Totalitatea fenomenelor meteorologice (temperatura, vanturi, precipitatii atmosferice) care caracterizeaza starea medie multianuala a unui loc; climat.
2. Regiune considerata sub raportul climei (1) specifice. – Din limba latina Clima, -atis, limba germana Klima.
1. Totalitatea fenomenelor meteorologice (temperatura, vanturi, precipitatii atmosferice) care caracterizeaza starea medie multianuala a unui loc; climat.
2. Regiune considerata sub raportul climei (1) specifice. – Din limba latina Clima, -atis, limba germana Klima.
2Climă substantiv (Met.)
1. aer, climat, vreme, (invechit) temperament. (Regiune cu - calda.)
2. clima locala verifica cuvantul: microclima.
1. aer, climat, vreme, (invechit) temperament. (Regiune cu - calda.)
2. clima locala verifica cuvantul: microclima.
3Climă substantiv feminin ansamblul fenomenelor si proceselor meteorologice care caracterizeaza starea medie a atmosferei unei regiuni; climat. (< limba latina clima, limba germana Klima)
4Clima substantiv feminin, g.-d. art. climei; plural clime
5Climă -e f. 1) Totalitate a proceselor si fenomenelor meteorologice caracteristice unei regiuni geografice; climat. - maritima. 2) Regiune privita sub raportul conditiilor atmosferice caracteristice. [G.-d. Climei] /<lat. clima, limba germana Klima
6Climă substantiv feminin
1. Totalitatea fenomenelor meteorologice care caracterizeaza starea medie a atmosferei unei regiuni; climat.
2. Ținut, regiune considerata sub raportul conditiilor atmosferice caracteristice. [Conform: limba italiana clima , limba germana Klima, limba greaca (veche) klima].
1. Totalitatea fenomenelor meteorologice care caracterizeaza starea medie a atmosferei unei regiuni; climat.
2. Ținut, regiune considerata sub raportul conditiilor atmosferice caracteristice. [Conform: limba italiana clima , limba germana Klima, limba greaca (veche) klima].