Anina
Definitie, sens si explicatie
1Anina, anin, verb I.
1. Tranzitiv (Popular) A agata (1).
2. Reflexiv Figurativ (Rar) A se lega de cineva, a nu-i da pace; a cauta pricina (cuiva). – Limba Latina *anninare (< ad + *ninna „leagan”).
1. Tranzitiv (Popular) A agata (1).
2. Reflexiv Figurativ (Rar) A se lega de cineva, a nu-i da pace; a cauta pricina (cuiva). – Limba Latina *anninare (< ad + *ninna „leagan”).
2A anina antonim: a se desprinde, a deznina
3Anina verb verifica cuvantul: agata, apuca, atarna, prinde, spanzura, suspenda, tine.
4Anina verb, indicativ prezent 1 singular anin, 3 singular si plural anina
5A se anina ma anin intranzitiv (despre fiinte) A se apuca strans (cu mainile, cu ghearele sau cu labele); a se agata; a se prinde. /<lat. anninare
6A anina anin tranzitiv 1) (obiecte) A prinde in sau de ceva, lasand sa atarne liber in jos; a agata; a suspeda; a spanzura; a atarna. - geanta in cui. 2) (obiecte de imbracaminte, tesaturi etcetera) A prinde intamplator intr-un obiect ascutit, rupand sau gaurind; a agata; a prinde. 3) figurativ (persoane) A deranja cautand motiv de cearta. /<lat. anninare
7Anina (anin, aninat), verb –
1. A agata. –
2. a apuca, a (se) prinde de ceva.
Limba Latina *annināre „a legana”, de la *ninna „leagan” (Puscariu 81; Rew 5817; Dar); conform nineri si nani, si limba italiana ninna-nanna „nani-nani!”, limba albaneza ninuljë „leagan”, engad. niner „a legana”, prov. nina „a dormi”.
Transformarea semantica pare a se explica prin faptul ca anina indica actiunea de a agata un obiect fara a-l fixa, de a-l atirna liber, astfel incit prin simplul fapt ca este suspendat se misca si se balanseaza – aceasta fiind principala diferenta intre anina „a atirna” si acata „a suspenda fixind”.
Dupa Puscariu, schimbarea se explica prin confuzia termenului care indica actiunea de a lega leaganul, cu cel care indica actiunea de a lega sau atirna in general.
Pascu, Beiträge, 11, propune ca etimon limba latina *allevinare, contaminat cu levare. – Derivat aninacios, adjectiv (care atirna); aninatoare, substantiv feminin (loc fara iesire, ultimul refugiu al cerbului vinat; agatatoare, gaica).
1. A agata. –
2. a apuca, a (se) prinde de ceva.
Limba Latina *annināre „a legana”, de la *ninna „leagan” (Puscariu 81; Rew 5817; Dar); conform nineri si nani, si limba italiana ninna-nanna „nani-nani!”, limba albaneza ninuljë „leagan”, engad. niner „a legana”, prov. nina „a dormi”.
Transformarea semantica pare a se explica prin faptul ca anina indica actiunea de a agata un obiect fara a-l fixa, de a-l atirna liber, astfel incit prin simplul fapt ca este suspendat se misca si se balanseaza – aceasta fiind principala diferenta intre anina „a atirna” si acata „a suspenda fixind”.
Dupa Puscariu, schimbarea se explica prin confuzia termenului care indica actiunea de a lega leaganul, cu cel care indica actiunea de a lega sau atirna in general.
Pascu, Beiträge, 11, propune ca etimon limba latina *allevinare, contaminat cu levare. – Derivat aninacios, adjectiv (care atirna); aninatoare, substantiv feminin (loc fara iesire, ultimul refugiu al cerbului vinat; agatatoare, gaica).