Definitie Antecedent - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: AntecedÉnt, antecedente, substantiv neutru, adjectiv
1. Substantiv neutru: Fapt, intamplare anterioara unei anumite date sau stari. ♢ Antecedent penal = fapt penal existent in trecutul inculpatului si de care instanta judecatoreasca tine seama la stabilirea pedepsei. ♦ (La plural) Simptome (personale sau ereditare) care preced o boala si care trebuie sa fie cunoscute de medic in vederea stabilirii diagnosticului si a tratamentului.
2. Adjectiv Care se afla inainte, care s-a intamplat inainte.
3. (Log.) Primul termen al unei judecati ipotetice, introdus prin conjunctia „daca”; p. gener. tot ceea ce poate constitui punctul de plecare al unui demonstratii. – Din franceza Antecedent, limba latina Antecedens, -ntis.

Varianta definitie 2: Antecedent antonim: posterior, succedent, ulterior

Varianta definitie 3: Antecedent adjectiv m., plural antecedenti; f. singular antecedenta, plural antecedente

Varianta definitie 4: Antecedent substantiv neutru, plural antecedente

Varianta definitie 5: AntecedÉnt -ta (-ti, -te) si substantival (despre fenomene, intamplari) Care preceda ceva in timp; anterior; premergator; precedent. ♢ -e penale fapte ilegale din trecutul unui inculpat. /<fr. antecedent, limba latina antecedens, -entis

Varianta definitie 6: Antecedent, -a I. adjectiv Care preceda in timp. ♦ (Despre o vale) care s-a stabilit inaintea unei deformari tectonice. II. substantiv neutru
1. Fapta, intamplare anterioara unui fapt, unei stari actuale. ♢ - penal = fapt penal privind trecutul unui inculpat.
2. (log.) Primul termen al unei judecati ipotetice; tot ceea ce poate constitui premisa unei demonstratii.
3. Prima sectiune a unei unitati melodice structurate binar.
4. (muz.) Prima expunere tematica intr-o lucrare elaborata prin tehnica contrapunctului. (< franceza antecedent, limba latina antecedens)

Varianta definitie 7: AntecedÉnt substantiv neutru
1. Fapta, intamplare anterioara unui fapt, unei stari actuale.
2. Primul element al unei judecati ipotetice. ♦ Prima parte a unei fraze muzicale. adjectiv Care preceda in timp. ♦ (Geogr.) Care este stabilit inaintea unei deformari tectonice. [Conform: franceza antecedent, limba italiana antecedente, limba latina antecedens].