Apartenență
Definitie, sens si explicatie
1Apartenénță, apartenente, substantiv feminin Faptul de a tine, de a fi legat de cineva sau de ceva; proprietatea de a fi un element al unui ansamblu. – Din franceza Appartenance.
2Apartenénță substantiv provenienta. (Care este - acestui utilaj?)
3Apartenenta substantiv feminin, g.-d. art. apartenentei; plural apartenente
4Apartenénță -e f.
Faptul de a apartine, de a fi legat de cineva sau de ceva. [G.-d. Apartenentei] /<fr. appartenance
Faptul de a apartine, de a fi legat de cineva sau de ceva. [G.-d. Apartenentei] /<fr. appartenance
5Apartenénță substantiv feminin
1. faptul de a apartine cuiva, de a tine de ceva.
2. (matematica) calitate a unui element care face parte dintr-o multime. (< franceza appartenance, limba italiana appartenenza)
1. faptul de a apartine cuiva, de a tine de ceva.
2. (matematica) calitate a unui element care face parte dintr-o multime. (< franceza appartenance, limba italiana appartenenza)
6Apartenénță substantiv feminin Faptul de a apartine cuiva sau de ceva. [Conform: franceza appartenance, limba italiana appartenenza].