Apendice
Definitie, sens si explicatie
1Apéndice, apendice, substantiv neutru
1. Mica prelungire a tubului intestinal, in partea de jos a cecului.
2. Parte secundara a unui obiect, care se prezinta ca o prelungire sau ca o completare a acestuia.
3. Adaos, anexa, supliment la o publicatie.
4. (Fon.) Element fonic suplimentar care insoteste articulatia unui sunet. [Accentuat si: apendice] – Din franceza Appendice, limba latina Appendix, -icis.
1. Mica prelungire a tubului intestinal, in partea de jos a cecului.
2. Parte secundara a unui obiect, care se prezinta ca o prelungire sau ca o completare a acestuia.
3. Adaos, anexa, supliment la o publicatie.
4. (Fon.) Element fonic suplimentar care insoteste articulatia unui sunet. [Accentuat si: apendice] – Din franceza Appendice, limba latina Appendix, -icis.
2Apéndice substantiv verifica cuvantul: adaos.
3Apendice substantiv neutru, plural apendice
4Apéndice - n. 1) Mica prelungire a tubului intestinal in partea de jos a cecului. 2) Parte suplimentara la o publicatie; anexa. 3) Ceea ce constituie o completare a unui lucru, a unui organ sau a unei actiuni principale. /<fr. appendice, limba latina appendix, -icis
5Apéndice/apendice substantiv neutru
1. prelungire a intestinului gros, care porneste de la cec2.
2. organ al unor aparate anatomice la artropode, arahnide, crustacee etcetera
3. parte a unui lucru ca o prelungire a acestuia. ♢ element fonic suplimentar care insoteste articulatia unui sunet.
4. supliment, adaos la o lucrare; anexa. (< franceza appendice, limba latina appendix)
1. prelungire a intestinului gros, care porneste de la cec2.
2. organ al unor aparate anatomice la artropode, arahnide, crustacee etcetera
3. parte a unui lucru ca o prelungire a acestuia. ♢ element fonic suplimentar care insoteste articulatia unui sunet.
4. supliment, adaos la o lucrare; anexa. (< franceza appendice, limba latina appendix)
6Apéndice substantiv neutru
1. Parte a unui lucru, a unui organ etcetera, care se prezinta ca o prelungire, ca o completare a acestuia. ♦ Element fonic suplimentar care insoteste articulatia unui sunet.
2. Prelungire a intestinului gros, care porneste de la cec. ♦ Parte lipita de un organ.
3. Supliment, adaos la o lucrare; anexa. [Accentuat si apendice, plural -ce, (substantiv masculin) -ci. / < franceza, limba italiana appendice, conform limba latina appendix – adaus, ceva atarnat].
1. Parte a unui lucru, a unui organ etcetera, care se prezinta ca o prelungire, ca o completare a acestuia. ♦ Element fonic suplimentar care insoteste articulatia unui sunet.
2. Prelungire a intestinului gros, care porneste de la cec. ♦ Parte lipita de un organ.
3. Supliment, adaos la o lucrare; anexa. [Accentuat si apendice, plural -ce, (substantiv masculin) -ci. / < franceza, limba italiana appendice, conform limba latina appendix – adaus, ceva atarnat].