Aprig -ă
Definitie, sens si explicatie
1Aprig, -ă, aprigi, -ge, adjectiv
1. (Adesea adverbial) Iute, infocat, nestapanit.
2. (Adesea adverbial) Aspru2, crunt, nemilos, inversunat.
3. Lacom, hraparet.
Om aprig la castig.
4. Figurativ (Înv.; despre un loc, un teritoriu etcetera) Care este greu de parcurs, de urcat; care este plin de primejdii. – Etimologie necunoscuta
1. (Adesea adverbial) Iute, infocat, nestapanit.
2. (Adesea adverbial) Aspru2, crunt, nemilos, inversunat.
3. Lacom, hraparet.
Om aprig la castig.
4. Figurativ (Înv.; despre un loc, un teritoriu etcetera) Care este greu de parcurs, de urcat; care este plin de primejdii. – Etimologie necunoscuta
2Aprig antonim: calm, domol, temperat, blajin, bland, linistit, stapanit, lin, usor
3Aprig adjectiv , adverb
1. adjectiv verifica cuvantul: focos.
2. adjectiv verifica cuvantul: impetuos.
3. adjectiv , adverb verifica cuvantul: rau.
4. adjectiv verifica cuvantul: hraparet.
5. adjectiv verifica cuvantul: inversunat.
6. adjectiv verifica cuvantul: disputat.
7. adjectiv verifica cuvantul: violent.
8. adjectiv verifica cuvantul: cumplit.
9. adjectiv verifica cuvantul: puternic.
1. adjectiv verifica cuvantul: focos.
2. adjectiv verifica cuvantul: impetuos.
3. adjectiv , adverb verifica cuvantul: rau.
4. adjectiv verifica cuvantul: hraparet.
5. adjectiv verifica cuvantul: inversunat.
6. adjectiv verifica cuvantul: disputat.
7. adjectiv verifica cuvantul: violent.
8. adjectiv verifica cuvantul: cumplit.
9. adjectiv verifica cuvantul: puternic.
4Aprig adjectiv m. (silabe -prig), plural aprigi; f. singular apriga, plural aprige
5Aprig -ga (-gi, -ge) 1) Care manifesta o activitate sporita; infocat; inflacarat. 2) Care este aspru; fara mila. 3) Care este lacom. - la castig. [Silabe A-prig] /Origine necunoscuta
6Aprig (apriga), adjectiv –
1. Violent, impetuos. –
2. Aspru, drept.
Limba Latina aprῑcus „expus la soare”, de unde apoi „fierbinte, arzator”; conform calabr. apricari „a incalzi”.
Schimbarea semantica este generala la termenii care desemneaza „caldura” si, in sens figurativ, impulsul pasional; conform caldura, fierbinte, sp. calentarse, acalorarse etcetera De la „pasionat” s-a trecut firesc la „violent”, care este sensul uzual al cuvintului rom.
În sfirsit, sensul de „avid, lacom” inregistrat in dictionare (in primul rind Dar), si care a indus in eroare Rew 561 nu exista in realitate; expresiile de tipul aprig la prada, aprig la cistig sint normale in cadrul sensului 1, si interpretarea interesata a acestora asa cum este data in Dar se explica in lumina etimologiei pe care o propune apoi, si care nu ni se pare convingatoare. – G final ca in sting si vitreg.
Etimonul aprῑcus era indicat inca de Laurian, Hasdeu si Cihac, dar a fost respins de cercetatorii moderni (Puscariu 99 da originea cuvintului drept necunoscuta; Rew 561 respinge etimonul aprῑcus).
Tiktin se gindea la un limba latina *apricus, de la aper „porc mistret”.
Subak, Archeografo triestino, Xxx, 14 propune *apprex „lacom”, de la apprecor, a carui der. pare putin probabila.
În sfirsit, Dar (conform Rew 4055) propune limba greaca (veche) ἄρπαξ „avid, lacom” (de unde franceza Harpagon), intemeiat pe falsul semantism pe care l-am indicat.
1. Violent, impetuos. –
2. Aspru, drept.
Limba Latina aprῑcus „expus la soare”, de unde apoi „fierbinte, arzator”; conform calabr. apricari „a incalzi”.
Schimbarea semantica este generala la termenii care desemneaza „caldura” si, in sens figurativ, impulsul pasional; conform caldura, fierbinte, sp. calentarse, acalorarse etcetera De la „pasionat” s-a trecut firesc la „violent”, care este sensul uzual al cuvintului rom.
În sfirsit, sensul de „avid, lacom” inregistrat in dictionare (in primul rind Dar), si care a indus in eroare Rew 561 nu exista in realitate; expresiile de tipul aprig la prada, aprig la cistig sint normale in cadrul sensului 1, si interpretarea interesata a acestora asa cum este data in Dar se explica in lumina etimologiei pe care o propune apoi, si care nu ni se pare convingatoare. – G final ca in sting si vitreg.
Etimonul aprῑcus era indicat inca de Laurian, Hasdeu si Cihac, dar a fost respins de cercetatorii moderni (Puscariu 99 da originea cuvintului drept necunoscuta; Rew 561 respinge etimonul aprῑcus).
Tiktin se gindea la un limba latina *apricus, de la aper „porc mistret”.
Subak, Archeografo triestino, Xxx, 14 propune *apprex „lacom”, de la apprecor, a carui der. pare putin probabila.
În sfirsit, Dar (conform Rew 4055) propune limba greaca (veche) ἄρπαξ „avid, lacom” (de unde franceza Harpagon), intemeiat pe falsul semantism pe care l-am indicat.