Aprinde
Definitie, sens si explicatie
1Aprinde, aprind, verb Iii.
1. Tranzitiv A face sa arda focul sau un material combustibil; a da foc unui obiect. ♢ Expresie A-si aprinde paie in cap = a-si crea singur o neplacere; a o pati cu cineva, a nu putea scapa de cineva. ♦ Reflexiv A incepe sa arda, a lua foc.
2. Tranzitiv (Înv.) A face sa ia foc o arma.
3. Reflexiv Figurativ A izbucni, a se dezlantui.
4. Tranzitiv si reflexiv A face sau a incepe sa lumineze.
A aprins lampa.
5. Reflexiv Figurativ (Despre oameni) A se inflacara, a se pasiona; a-si iesi din fire. ♦ A se inrosi, a se imbujora (la fata).
6. Reflexiv (Despre fan, cereale, faina etcetera) A se incinge1; a se altera. – Limba Latina Appre[he]ndere.
1. Tranzitiv A face sa arda focul sau un material combustibil; a da foc unui obiect. ♢ Expresie A-si aprinde paie in cap = a-si crea singur o neplacere; a o pati cu cineva, a nu putea scapa de cineva. ♦ Reflexiv A incepe sa arda, a lua foc.
2. Tranzitiv (Înv.) A face sa ia foc o arma.
3. Reflexiv Figurativ A izbucni, a se dezlantui.
4. Tranzitiv si reflexiv A face sau a incepe sa lumineze.
A aprins lampa.
5. Reflexiv Figurativ (Despre oameni) A se inflacara, a se pasiona; a-si iesi din fire. ♦ A se inrosi, a se imbujora (la fata).
6. Reflexiv (Despre fan, cereale, faina etcetera) A se incinge1; a se altera. – Limba Latina Appre[he]ndere.
2A (se) aprinde antonim: a (se) stinge
3A se aprinde antonim: a (se) potoli
4Aprinde verb
1. a atata, a face. (- focul.)
2. verifica cuvantul: incendia.
3. verifica cuvantul: incinge.
1. a atata, a face. (- focul.)
2. verifica cuvantul: incendia.
3. verifica cuvantul: incinge.
5Aprinde verb verifica cuvantul: antrena, congestiona, declansa, dezlantui, entuziasma, intensifica, isca, izbucni, imbujora, impurpura, inflacara, infoca, inrosi, insufleti, inteti, pasiona, porni, rosi, rumeni, starni.
6Aprinde verb (silabe -prin-), indicativ prezent 1 singular si 3 plural aprind, perf. substantiv 1 singular aprinsei, 1 plural aprinseram; conjunctie: prezent 3 singular si plural aprinda, part. aprins
7A se aprinde ma aprind intranzitiv 1) A incepe sa arda; a lua foc. Paiele s-au aprins. 2) figurativ (despre persoane) A manifesta o activitate sporita; a se infierbanta; a se inflacara; a se infoca; a se intarata. 3) figurativ (despre persoane) A se inrosi la fata (din cauza unei emotii). 4) figurativ A incepe brusc si cu violenta; a se starni; a se declansa; a izbucni. 5) (despre cereale, plante furajere, faina etcetera) A-si pierde calitatile initiale (din cauza umezelii, a ingramadirii etcetera), capatand gust neplacut; a se incinge. /<lat. apprehendere
8A aprinde aprind tranzitiv 1) A face sa arda. - focul. ♢ A-si - paie in cap a-si pricinui singur neplaceri. 2) cuvant invechit (arme de foc) A face sa ia foc. 3) (surse de lumina) A face sa lumineze. - lanterna. 4) si figurativ A face sa se aprinda. [Silabe A-prin-] /<lat. apprehendere
9Aprinde (aprind, aprins), verb –
1. A arde, a se propaga focul. –
2. A da foc. –
3. A face lumina. –
4. A se inflacara, a se rosi la fata. –
5. A incinge, a atita. –
6. A se inflacara, a se pasiona, a se insufleti. –
7. A face febra. – Mr. aprindu, megl. prind, istr. aprindu.
Limba Latina apprĕndĕre, de la apprĕnhĕndĕre (seineanu, Semasiol., 181; Puscariu 100; Candrea-dens., 1448; Rew 554; Dar), de unde provin, cu sensuri diferite, si limba italiana apprendere, prov. aprendre, franceza apprendre, sp., port. aprender.
Totusi, sensul rom. este deja romanic, conform franceza prendre cu functie intranzitiva (le feu a pris), limba italiana il fuoco e appreso, sp. prender.
Trasaturi ale sensului romanic al lui apprendere (a aprinde) sint atestate la Gregoire de Tours (conform Densusianu, Hlr., 186), in verifica cuvantul: franceza apprendre si in limba italiana apprendersi d’amore (paralel cu franceza s’eprendre).
Derivat aprinjor, substantiv neutru (Trans., chibrit); aprinjoara, substantiv feminin (Trans., chibrit); aprinsura, substantiv feminin (Trans., inflamatie); aprinzacios, adjectiv (inflamabil); aprinzatoare, substantiv feminin (bricheta; sul de hirtie aprins cu care se fac glume proaste in cazarmi si licee, punindu-l intre degetele celor care dorm); aprinzator, adjectiv (inflamabil).
1. A arde, a se propaga focul. –
2. A da foc. –
3. A face lumina. –
4. A se inflacara, a se rosi la fata. –
5. A incinge, a atita. –
6. A se inflacara, a se pasiona, a se insufleti. –
7. A face febra. – Mr. aprindu, megl. prind, istr. aprindu.
Limba Latina apprĕndĕre, de la apprĕnhĕndĕre (seineanu, Semasiol., 181; Puscariu 100; Candrea-dens., 1448; Rew 554; Dar), de unde provin, cu sensuri diferite, si limba italiana apprendere, prov. aprendre, franceza apprendre, sp., port. aprender.
Totusi, sensul rom. este deja romanic, conform franceza prendre cu functie intranzitiva (le feu a pris), limba italiana il fuoco e appreso, sp. prender.
Trasaturi ale sensului romanic al lui apprendere (a aprinde) sint atestate la Gregoire de Tours (conform Densusianu, Hlr., 186), in verifica cuvantul: franceza apprendre si in limba italiana apprendersi d’amore (paralel cu franceza s’eprendre).
Derivat aprinjor, substantiv neutru (Trans., chibrit); aprinjoara, substantiv feminin (Trans., chibrit); aprinsura, substantiv feminin (Trans., inflamatie); aprinzacios, adjectiv (inflamabil); aprinzatoare, substantiv feminin (bricheta; sul de hirtie aprins cu care se fac glume proaste in cazarmi si licee, punindu-l intre degetele celor care dorm); aprinzator, adjectiv (inflamabil).