Definitie Apune - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: APÚNE, pers. 3 apune, verb III.
Intranzitiv (Despre astri) A disparea sub orizont; a asfinti, a scapata. ♦ Figurativ A-si pierde intreaga stralucire, putere, faima etcetera, a disparea pentru totdeauna. ♢ (Familiar; in expresie) A(-i) apune steaua (cuiva) = a-si pierde pozitia, faima; a decadea. – Limba Latina Apponere.

Varianta definitie 2: A apune antonim: a rasari

Varianta definitie 3: APÚNE verb a asfinti, a cobori, a disparea, a pieri, a se pleca, (livresc) a declina, (rar) a scadea, (popular) a scapata, a sfinti, (figurativ) a se culca, a se inclina, a se scufunda. (Soarele - in spatele dealului.)

Varianta definitie 4: Apune verb, indicativ prezent 3 singular apune, perf. substantiv 3 singular apuse, 3 plural apusera; conjunctie: prezent 3 singular si plural apuna; ger. apunand; part. apus

Varianta definitie 5: A APÚNE pers. 3 apune intranzitiv 1) (despre astri) A se lasa spre sau dupa orizont; a asfinti; a cobori; a scapata. 2) figurativ A ajunge intr-o stare inferioara celei precedente; a fi in declin; a decadea; a degenera; a regresa. 3) figurativ A inceta de a mai trai; a se stinge din viata; a muri; a deceda; a raposa; a se sfarsi. /<lat. apponere

Varianta definitie 6: Apune (apun, apus), verb –
1. (Despre soare si astri) A asfinti, a scapata. –
2. A decadea, a fi in declin. –
3. A pieri, a muri. – Mr. apun.
Limba Latina appōnĕre „a impreuna” (Șeineanu, Semasiol., 181; Puscariu 104; Candrea-Dens., 1462; REW 551; DAR); conform, cu alte sensuri, limba italiana apporre, verifica cuvantul: prov. apondre, verifica cuvantul: sp. aponer, port. apôr.
Semantismul rom. se explica printr-o faza intermediara „a (se) pune sub” sau „a cobori”, care se mai pastreaza in mr. (casa apusa „casa joasa”).
Sensul primitiv s-a conservat in gal. din Lubian apor „a injuga boii”.
Pentru uzul rom., rom. prefera verb simplu, conform limba italiana ponente, sp. poniente, ponerse el sol, port. poente.
Derivat apus, substantiv neutru (asfintit de soare; occident); apusean, adjectiv (occidental).
Expresia soare apune a trecut in limba neogreaca: σορουπώνει „noaptea cade”, conform limba albaneza serpont „crepuscul” (Meyer 381).