Definitie Aranja - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Aranja, aranjez, verb I.
1. Tranzitiv A pune ceva in ordine, in randuiala. ♦ Reflexiv si tranz.
A(-si) potrivi tinuta exterioara. ♦ A face ca ceva sa functioneze in bune conditii. ♦ A conveni cu cineva sa faca intr-un anumit fel.
2. Tranzitiv (Familiar) A face cuiva un rau.
Lasa ca te aranjez eu!
3. Reflexiv A-si face un rost in viata.
4. Tranzitiv A prelucra o bucata muzicala pentru instrumente sau voce. – Din franceza Arranger.

Varianta definitie 2: A aranja antonim: a deranja, a dezordona, a rascoli, a ravasi,

Varianta definitie 3: Aranja verb verifica cuvantul: denunta, pari, reclama, spune.

Varianta definitie 4: Aranja verb
1. a aseza, a clasa, a clasifica, a dispune, a distribui, a grupa, a imparti, a intocmi, a ordona, a organiza, a orandui, a potrivi, a pune, a repartiza, a randui, a sistematiza, (popular) a chiti, (invechit) a drege, a tocmi. (- cum trebuie elementele unui ansamblu.)
2. verifica cuvantul: pregati.
3. verifica cuvantul: pune.
4. a face, a pregati. (- patul.)
5. (a-si) aseza, a(-si) potrivi. (Îsi - cravata.)
6. a aseza, a indrepta, a netezi. (Îsi - parul.)
7. verifica cuvantul: regla.
8. a potrivi, a ticlui, (popular si familiar) a drege, (popular) a o brodi. (A - astfel lucrurile incat...)
9. verifica cuvantul: rezolva.
10. verifica cuvantul: reglementa.
11. verifica cuvantul: gati.

Varianta definitie 5: Aranja verb, indicativ prezent 1 singular aranjez, 3 singular si plural aranjeaza, 1 plural aranjam; conjunctie: prezent 3 singular si plural aranjeze; ger. aranjand

Varianta definitie 6: A aranja -ez tranzitiv 1) A pune intr-o anumita ordine; a ordona; a orandui; a dispune; a aseza. - lucrurile. 2) (aparate, mecanisme, automobile etc.) A face sa functioneze in conditii bune. 3) (afaceri, probleme etc.) A aduce la conditiile cerute printr-un acord mutual. 4) (persoane) A pune la punct. 5) (persoane) A desemna intr-un post sau intr-o functie buna; a aseza. 6) (fapte, stari de lucruri etcetera) A satisface in toate privintele. 7) (piese muzicale) A prelucra pentru a fi interpretat de instrumente sau pentru voce. 8) A face sa se aranjeze. /<fr. arranger

Varianta definitie 7: A se aranja ma -ez intranzitiv 1) A-si potrivi toaleta. 2) A-si face un rost in viata. 3) (despre persoane) A se aseza pe o linie dreapta; a se alinia. /<fr. arranger

Varianta definitie 8: Aranja (aranjez, aranjat), verb – A pune ceva in ordine.
Franceza arranger. – Derivat (din franceza) aranjament, substantiv neutru; aranjator, substantiv masculin (organizator); aranjor, substantiv masculin (organizator).
Conform: deranja.

Varianta definitie 9: Aranja verb I. tr.
1. a randui, a pune in ordine. ♢ a pune la cale.
2. (familiar) a face cuiva un rau.
3. a prelucra, a transcrie o bucata muzicala pentru instrumente sau voce.
II. reflexiv a lua anumite masuri in interes personal; a-si face un rost. ♢ a se intelege cu cineva, a se pune bine. ♢ a-si potrivi tinuta exterioara. (< franceza arranger)

Varianta definitie 10: Aranja verb I.
1. tr.
A randui, a ordona (lucruri, fiinte etcetera) ♦ A pune la cale; a ispravi cu bine o actiune, o intreprindere. ♦ (Figurat) A face (cuiva) rau.
2. (refl.) A lua anumite masuri in interes personal. ♦ A se intelege cu cineva, a se pune bine. ♦ A-si potrivi tinuta exterioara, a se gati.
3. tr.
A transcrie o bucata muzicala pentru instrumente sau voce. [P.i. -jez, 3,6 -jeaza, 4 -jam, ger. -jand. / < franceza arranger].

Varianta definitie 11: Aranja, aranjez verifica cuvantul:t. a bate, a schilodi in bataie (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)