Argon
Definitie, sens si explicatie
1Argon substantiv neutru Gaz rar, incolor si inodor, care se gaseste in atmosfera si care serveste la umplerea unor becuri electrice. – Din franceza Argon.
2Argon substantiv neutru; simb. ar
3Argon n.
Gaz nobil, incolor, fara miros, care se gaseste in atmosfera si se foloseste la umplerea becurilor si a tuburilor luminescente. /<fr. argon
Gaz nobil, incolor, fara miros, care se gaseste in atmosfera si se foloseste la umplerea becurilor si a tuburilor luminescente. /<fr. argon
4Argon substantiv neutru gaz inert, incolor si inodor, folosit la umplerea becurilor si a tuburilor luminescente. (< franceza argon)
5Argon substantiv neutru (Chimie) Gaz nobil incolor si inodor, intrebuintat mai ales la umplerea becurilor si a tuburilor luminescente. [< franceza argon, conform limba greaca (veche) argos – inactiv].
6Argon substantiv neutru (Chimie) Gaz nobil incolor si inodor, intrebuintat mai ales la umplerea becurilor si a tuburilor luminescente. [< franceza argon, conform limba greaca (veche) argos – inactiv].