Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Arțar

1 * Cuvantul cu diacritice: arțár
Cuvantul fara diacritice: artar

Definitie: ARȚAR, arțari, substantiv masculin Arbore cu lemnul alb și tare, rezistent, cu frunze opuse și fructe aripate, înrudit cu paltinul (Acer platanoides). – Etimologie necunoscuta

2 * Cuvantul cu diacritice: arțár
Cuvantul fara diacritice: artar

Definitie: ARȚAR substantiv verifica cuvantul: brâglar.

3 * Cuvantul cu diacritice: arțár
Cuvantul fara diacritice: artar

Definitie: ARȚAR substantiv (BOTANICA) 1. (Acer platanoides) (rar) platan, (regional) velniș. 2. arțar tătăresc verifica cuvantul: gladiș.

4 * Cuvantul cu diacritice: arțár
Cuvantul fara diacritice: artar

Definitie: arțar substantiv masculin, plural arțari

5 * Cuvantul cu diacritice: arțár -i
Cuvantul fara diacritice: artar

Definitie: ARȚAR -i m. Arbore cu frunze late, ovale și adânc dințate, cu lemnul alb și rezistent, cu fructe aripate. limba latina arciarium

6 * Cuvantul cu diacritice: arțár -ri
Cuvantul fara diacritice: artar

Definitie: arțar (-ri), substantiv masculin – Arbore cu lemnul alb și tare (Acer tartaricum). – Varianta (h)arțar(iu), ațar, arcer(iu). Probabil din limba latina arcearius, care reprezintă mai puțin numele arborelui, acer (Pușcariu 131; Pușcariu, Lat. li, 63; REW 91; DAR), cît mai ales o referire la arcus „arc”, care se fabrica de obicei din lemnul acestuia; conform celălalt nume rom. al arborelui, brîglar, de la brîglă „prăjină” și, pentru formă, limba latina acereus › retor. ischi. Derivat de la acer, propusă de Burlă, Studii, 137, reluată de Körting 113, a fost respinsă de Densusianu, Rom., XXXIII, 274 și Graur, BL, V, 86. Varianta arcer înseamnă în limba actuală „tocilă”, care inițial se obținea prin ținerea în apă a unei bucăți de lemn de arțar pînă se întărea și astfel putea fi folosită la ascuțit; conform Hasdeu 1500. Identitatea ambelor cuvinte nu este admisă de toți cercetătorii. Körting 125 invoca limba latina aciarium, ipoteză respinsă de Densusianu, Rom., XXXIII, 274 și admisă de Scriban, care pleacă de la limba italiana acciaro. Pentru DAR, etimonul lui arcer este necunoscut; Pușcariu, Dacor., IX, 422, îl derivă de la limba latina ilicem, cu sufix -er.