Ascet -ă
Definitie, sens si explicatie
1Ascét, -ă, asceti, -te, substantiv masculin si feminin: (Livresc) Pustnic, sihastru; figurat persoana care duce o viata austera si retrasa. – Din franceza Ascète.
2Ascét substantiv verifica cuvantul: pustnic.
3Ascet substantiv masculin, plural asceti
4Ascét -ti m. rel. 1) Calugar care s-a retras intr-un loc ferit de lume, petrecandu-si viata in post si rugaciuni; sihastru; schimnic; pustnic. 2) figurativ Persoana care duce o viata austera si retrasa. /<fr. ascete
5Ascét, -ă substantiv masculin feminin
1. cel care practica ascetismul; pustnic.
2. (figurativ) om care isi impune o viata austera si retrasa. (< franceza ascète)
1. cel care practica ascetismul; pustnic.
2. (figurativ) om care isi impune o viata austera si retrasa. (< franceza ascète)
6Ascét substantiv masculin si feminin: Sihastru, anahoret, pustnic. ♦ (Figurat) Om care isi impune o viata austera si retrasa. [< franceza ascète, limba latina asceta, conform limba greaca (veche) asketes – deprins, exercitat].
7Ascet (asceti), substantiv masculin – Pustnic, sihastru. – Varianta (inv) aschit, aschet.
Ngr. ἀσϰητής „obisnuit (cu viata ascetica)” si modern din franceza (conform Murnu 7).
Secolul Xvii. – Derivat ascetic, adjectiv , din franceza; ascetism, substantiv neutru, din franceza: aschitac (var. aschitean), substantiv masculin (invechit, ascet).
Ngr. ἀσϰητής „obisnuit (cu viata ascetica)” si modern din franceza (conform Murnu 7).
Secolul Xvii. – Derivat ascetic, adjectiv , din franceza; ascetism, substantiv neutru, din franceza: aschitac (var. aschitean), substantiv masculin (invechit, ascet).