Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Aspru

1 * Cuvantul cu diacritice: áspru
Cuvantul fara diacritice: aspru

Definitie: ASPRU¹, aspri, substantiv masculin Monedă turcească de argint, cu circulație în țările române începând din secolul XV. – Din limba neogreaca: aspron.

2 * Cuvantul cu diacritice: áspru -ă
Cuvantul fara diacritice: aspru

Definitie: ASPRU, -Ă, aspri, -e, adjectiv I. 1. Cu suprafața zgrunțuroasă care dă la pipăit o senzație specifică, neplăcută. ♦ (Despre fire de păr) tare și țepos. ♦ (Despre perii) Cu firele tari și țepoase. 2. (Despre apă) Care conține (din abundență) săruri calcaroase. 3. (Despre vin) Care are gust înțepător; acru. II. Figurativ 1. (Adesea adverbial) Mare, intens, puternic, înverșunat. Vânt aspru. 2. Care provoacă suferințe, greu de îndurat. Aspră robie. 3. Lipsit de indulgență, sever, neînduplecat, necruțător. Purtarea aspră. – Limba Latina asper.

3 * Cuvantul cu diacritice: aspru
Cuvantul fara diacritice: aspru

Definitie: Aspru antonim: blând, moale

4 * Cuvantul cu diacritice: áspru
Cuvantul fara diacritice: aspru

Definitie: ASPRU adjectiv , adverb 1. adjectiv scorțos, zgrunțuros, (rar) grunzuros, zgrunțuit, (livresc) rugos. (O suprafață -.) 2. adjectiv verifica cuvantul: înăsprit. 3. adjectiv , adverb verifica cuvantul: rău. 4. adjectiv brutal, câinesc, câinos, crud, inuman, nemilos, neomenos, (învechit) vărvăresc, (figurativ) dur. (Purtare -.) 5. adjectiv răstit, ridicat, (figurativ) dur, rece, sec, tăios. (Îi vorbește cu un ton -.) 6. adjectiv brutal, greu, tare, violent, (figurativ) dur. (Vorbe -.) 7. adjectiv drastic, sever, (figurativ) dur. (O pedeapsă -.) 8. adjectiv verifica cuvantul: riguros. 9. adjectiv verifica cuvantul: înverșunat. 10. adjectiv aprig, crâncen, crud, crunt, cumplit, încrâncenat, îndârjit, înverșunat, neîmpăcat, nepotolit, sângeros, vajnic, violent, (învechit) crâncenit, tare, (figurativ) încleștat. (O bătălie -.) 11. adjectiv verifica cuvantul: auster. 12. adjectiv greu, (figurativ) câinesc, câinos. (O vreme -.)

5 * Cuvantul cu diacritice: áspru
Cuvantul fara diacritice: aspru

Definitie: ASPRU adjectiv verifica cuvantul: anevoios, auster, dificil, grav, greu, sever, sobru.

6 * Cuvantul cu diacritice: áspru
Cuvantul fara diacritice: aspru

Definitie: aspru adjectiv m., plural aspri; f. singular aspră, plural aspre

7 * Cuvantul cu diacritice: áspru
Cuvantul fara diacritice: aspru

Definitie: aspru substantiv masculin, plural aspri, art. asprii

8 * Cuvantul cu diacritice: áspru -i
Cuvantul fara diacritice: aspru

Definitie: ASPRU² -i m. Monedă turcească care a circulat și în țările române în secolul XV-XIX. [Silabe as-pru] limba neogreaca: aspron

9 * Cuvantul cu diacritice: áspru -ă -i -e
Cuvantul fara diacritice: aspru

Definitie: ASPRU¹ -ă (-i, -e) 1) Care are suprafața zgrunțuroasă; cu asperități. 2) (despre perii, păr etcetera) Care are firele tari, țepoase. 3) (despre apă) Care conține săruri peste limita admisă; dur. 4) (despre făină) Care nu este măcinată mărunt. 5) Care se suportă greu; care întrece măsură obișnuită. Ger -. Vânt -. 6) (despre persoane) Care se caracterizează prin lipsă de indulgență; fără indulgență; dur; exigent; sever. [Silabe as-pru] limba latina asper

10 * Cuvantul cu diacritice: áspru áspră
Cuvantul fara diacritice: aspru

Definitie: aspru (aspră), adjectiv – 1. Tare, dur (în sens propriu și figurat). – 2. (Adv.) Cu asprime. – Mr., megl. aspru. Limba Latina asper (Pușcariu 146; Candrea-Dens., 191; REW 768; DAR); conform limba albaneza aspëre, limba italiana aspro, prov., cat. aspre, franceza âpre, sp., port. aspero. Conform: dubletul următor. Derivat aspreală, substantiv feminin (asprime, duritate); aspri, verb (a face să devină aspru); asprime, substantiv feminin (proprietatea de fi aspru); aspriu, adjectiv (fără gust, insipid); înăspri, verb (a face să devină aspru, încordat).

11 * Cuvantul cu diacritice: áspru áspri
Cuvantul fara diacritice: aspru

Definitie: aspru (aspri), substantiv masculin – Veche monedă turcească de argint, care a circulat în țările romîne, începînd cu secolul XV; valora a douăsprezecea parte dintr-un florin, în secolul XVII, și 1/80 dintr-un leu (adică o lețcaie sau o jumătate de para), la începutul secolul XIX. – Mr. aspru, megl. aspră. Ngr. ἄσπρον, din limba latina asper, conform bulgara asprŭ. Cuvîntul sp. figurează deja la Covarrubias. Conform: Ed. Schwyzer, IF, I (1931), p. 1-45.