Definitie Aștepta - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: AȘtepta, astept, verb I. Tranzitiv
1. A sta undeva pentru a fi de fata la ceva, pentru a vedea pe cineva etcetera; a adasta. ♢ Locutiune adverb La sfantu- (sau la mos-) asteapta = niciodata.
2. A avea rabdare, a da cuiva ragaz pentru a face ceva; a pasui. ♦ (În constructii negative) A sta la indoiala; a ezita; a zabovi.
3. A lasa sa treaca timpul sperand sa... sau ca... ♦ Reflexiv A crede, a-si inchipui; a prevedea; a conta (pe ceva). – Limba Latina *astectare (= adspectare).

Varianta definitie 2: AȘtepta verb
1. (invechit si popular) a adasta, (invechit si reg.) a acera, (prin Transilvania) a agodi. (- de o ora acolo.)
2. a sta, a zabovi. (Mai - putin, ca vin!)
3. a ingadui, a permite. (- o clipa!)
4. verifica cuvantul: pasui.
5. verifica cuvantul: spera.
6. verifica cuvantul: prevedea.
7. a crede, a-si imagina, a-si inchipui. (Ce te-ai - sa vezi?)
8. verifica cuvantul: ezita.

Varianta definitie 3: Astepta verb, indicativ prezent 1 singular astept, 2 singular astepti; 3 singular si plural asteapta

Varianta definitie 4: A se aȘtepta ma astept intranzitiv A spera (la ceva) cu incredere. M-am asteptat la un rezultat mai bun. /<lat. adspectare

Varianta definitie 5: A AȘTEPTA astept
1. tranzitiv 1) A intampina stand pe loc un anumit timp. ♢ La sfantu-asteapta niciodata. 2) (persoane) A lasa sa beneficieze de ragazul necesar. 3) A dori nadajduind cu incredere. Astept sa vii. 4) si figurativ A pandi cu rabdare. - ocazia. - un moment potrivit.
2. intranzitiv A sta in expectativa. /<lat. ad-spectare

Varianta definitie 6: Astepta (asteptat, asteptat), verb –
1. A sta undeva pentru a fi de fata, a adasta. – 2 A fi gata, a fi pregatit. – 3 A conta, a se bizui pe cineva, a spera. – Mr. asteptu, megl. stet, istr. asteptu.
Limba Latina *adspectāre, prin intermediul unei forme asimilate *astectāre (Meyer-Lübke, Gramm., I, 469; Densusianu, Rom., XXXIII, 274; Puscariu 145; REW 3039; Candrea-Dens., 104; DAR); conform limba italiana aspettare (tarent. astittare, calabr. astettare, sicil. astittari, sard. isettare). – Mr. astiptare inseamna in acelasi timp „a astepta” si „a primi, a avea oaspeti”, acceptie dubla pe care Puscariu 150 si DAR o explica prin contaminarea cu limba latina exceptare sau cu limba albaneza përes „astept” si „primesc”; mai probabila este evolutia normala de la „astept oaspeti” la „am oaspeti”, conform franceza j’attends des amis.
Geheeb 17 propune etimonul limba latina exceptare. – Derivat asteptator, adjectiv (plin de speranta); neasteptat, adjectiv (care survine brusc, surprinzator).