Definitie Babă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: BabĂ, babe, substantiv feminin: I. Femeie in varsta inaintata; femeie trecuta de tinerete; babatie, babeta1. ♦ Prin specializare: Femeie batrana care vindeca bolile prin mijloace empirice, prin vraji, prin descantece etcetera ♢ Zilele babei (sau babelor) sau babele = primele noua sau douasprezece zile ale lunii martie, in care vremea este adesea foarte schimbatoare. ♢ (Familiar si glumet) Sotie ♢ (În sintagmele) (De-a) baba-oarba = joc de copii in care unul dintre ei, legat la ochi, incearca sa-i prinda pe ceilalti.
De-a baba-gaia = joc de copii in care unul dintre ei, care face pe closca, isi apara „puii” insirati, in linie, in spatele lui, impotriva altuia care face pe „gaia”; de-a puia-gaia. II.
1. Barna de sprijinire a unui acoperis sau a unui planseu de lemn.
2. Parte a unei copci in forma de toarta (numita si femeiusca) in care se prinde cealalta parte a copcii, in forma de carlig (numita si mos).
3. (Iht.) Zglavoaca.
4. (Regional) Ciuperca rosie, comestibila, care creste pe craci uscate si putrede. – Din bulgara, scr., limba ucraineana Baba.

Varianta definitie 2: BabĂ substantiv verifica cuvantul: babita, bunica, butoniera, cheotoare, mama, mama mare, matusa, moasa, nevasta, pelican, piedin, sotie, tanti, urechea-babei, urechiusa, vierme-alb, zglavoaca.

Varianta definitie 3: BabĂ substantiv
1. batrana, (regional) babatie, (familiar) babeta.
2. verifica cuvantul: vrajitoare

Varianta definitie 4: Baba substantiv feminin, g.-d. art. babei; plural babe

Varianta definitie 5: BabĂ -e f. 1) Femeie de o varsta inaintata; femeie batrana. ♢ Zilele -ei (sau -ele) primele doua saptamani din luna martie, care se caracterizeaza prin timp schimbator. (De-a) -a-oarba joc de copii in care unul dintre ei, legat la ochi, trebuie sa-i prinda pe ceilalti jucatori. (De-a) -a-gaia joc de copii in care unul dintre ei o face pe closca care isi apara puii, iar altul pe gaia, care vrea sa-i fure. 2) inv.
Femeie batrana care pretinde ca ar putea vindeca bolile cu ajutorul mijloacelor empirice (descantece, vraji, buruieni). /<sl. baba

Varianta definitie 6: Baba (babe), substantiv feminin –
1. Batrinica, bunica. –
2. Vrajitoare, ghicitoare. –
3. Peste, zglavoaca (Cotus gobio). –
4. Larva de albina. –
5. Știulete de porumb fara boabe. –
6. (Bucovina) Ștergar cu care se acopera borcanele cu fructe de padure, legat ca o basma de femeie. –
7. (Moldova) Cozonac cu stafide. –
8. Birna, par; in general birna de sprijin. –
9. Ac de facut gaici. –
10. Gaura, butoniera. –
11. La unele jocuri de copii, bile sau monede aruncate intr-o groapa. –
12. (Argou) Cafenea, cenaclu.
Mr., megl. baba.
Sl. baba (Miklosich, Slaw.
Elem., 14; Cihac; Lokotsch 146; DAR), ca si bulgara, limba sarba:, slov., cr., pol., limba rusa baba, limba albaneza babë, limba neogreaca: βάβα, βάβω (G. Meyer, Neugr.
St., II, 15), toate cu sensuri care oscileaza intre cel de „batrina” si cel de „bunica”.
Și sensurile secundare coincid in general cu cele din limbile slave (pentru amanunt, conform DAR).
Sensurile 3-6 de bazeaza pe o presupusa asemanare a obiectului cu o batrina; sensurile 8-11 sint asociatii de idei ireventioase intre notiunea de „femeie” si cea de „a suporta” sau „a primi”.
Sensul 7, care prin natura apartine grupului 3-6, pare a deriva direct din pol., ca si franceza baba.
În sfirsit, sensul 12 pare a se intemeia pe dubla echivalenta „batrina” si „sotie” (conform babatie), pe de o parte, si „sotie” = „camin” = „cafenea”, pe de alta. – Sensuri speciale: zilele Babei, primele noua zile din martie, sfirsitul iernii (trebuie sa se inteleaga zilele babei Dochia, personaj din mitologia populara care are corespondent in mitologia altor popoare; conform bulgara babini dni, limba neogreaca: οί μέρες τῆς γριᾶς, limba italiana din Otranto i giorni della vecchia, prov. li jour de la vièio; materiale la Rohlfs, Quellen, 21-22); baba oarba „joc de copii”, conform bulgara slepa baba, iud. sp. papasiega, care pare a fi rezultatul unei combinatii intre baba [oarba] cu [gaina] oarba.
Derivat babalau, babalau, substantiv masculin (babalic); babar, substantiv masculin (om casatorit; batrinel); babaret, substantiv neutru (adunare de babe); babarie, substantiv feminin (descintec; leac in medicina populara); babatie, substantiv feminin (baba; nevasta); babesc, adjectiv (propriu babelor); babeste, adverb (ca babele); babi, verb (a imbatrini); baboi, substantiv masculin (vrajitoare batrina); babornita, substantiv feminin (baba decrepita).
Toate der. sint normale.
Din limba slava (veche) babuška, forma dim., provine babusca, substantiv feminin (babuta; peste de Dunare, Leuciscus rutilus; pasare batrina, care nu mai cinta; butoniera), al carei plural este babuste, cu prima intrebuintare, si babusti in celelalte cazuri. – Conform: babca, babita.