Definitie Baligă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: BaligĂ, baligi, substantiv feminin: (Adesea figurativ) Excrement de animale mari; baligar. [Varianta: Balega substantiv feminin] – Conform: scr. balega, limba albaneza balge.

Varianta definitie 2: BaligĂ substantiv verifica cuvantul: baligar.

Varianta definitie 3: Baliga substantiv feminin, g.-d. art. baligii; plural baligi

Varianta definitie 4: BaligĂ -gi f.
Excrement de animale mari. [G.-D. Baligii] /Origine necunoscuta

Varianta definitie 5: Baliga (baligi), substantiv feminin -baligar. – Varianta balega, substantiv feminin; balig,, verb; mr. baliga, substantiv feminin; istr. (am)balig, verb Origine necunoscuta.
Coincide cu limba albaneza baigë, bag(ël)jë (care dupa Barič, AAS, II, 80, provine dintr-un baljëgë, identic cu cuvintul rom.), limba sarba: , conform baloga, balega; astfel incit este considerat uneori drept cuvint care apartine fondului primitiv balcanic.
Explicatiile date pina in prezent nu sint suficiente.
Miklosich, Slaw.
Elem., 14 (urmat de Cihac) considera ca rom. provine din limba sarba:; dar acelasi autor, Fremdw., 76, afirma ca limba sarba: depinde de rom., ca si der. sai balegara „baligar” si balegati „a se baliga”, si rut. bal’oh, bal’yga (conform Candrea, Elemente, 407 si Berneker 41).
Nici explicatia prin intermediul limba albaneza nu poate satisface (conform Capidan, Raporturile, 518; REW 873; Rosetti, II, 109), atit timp cit nu se cunoaste istoria cuvintului limba albaneza Lambrior 370 propunea o der. putin probabila de la bale „saliva, cu sufix -ca.
Hasdeu 2384 (conform Șeineanu, I, 268 si DAR) semnaleaza tat. balgaš, balgas, cu acelasi sens, dar al carui fonetism prezinta dificultati.
Cretu 307 sugereaza un *caballica, avind o afereza putin explicabila (conform Scriban, care crede numai ca recunoaste in terminatie sufix -icus).
În sfirsit, G. Meyer, IE, VI, 116 (urmat de DAR si Pascu, I, 223) se refera la limba italiana bagola ”boaba, baca„ din limba latina baca, si care a trecut probabil in Peninsula Balcanica in timpul Evului Mediu, explicatie care prezinta mari dificultati din punct de vedere istoric si semantic (conform Treimer, ZRPh., XXXVIII, 285) si care in nici un caz nu se potriveste pentru rom., unde excrementele animale care ar putea sugera o comparatie cu ideea de ”boaba, baca„ au tocmai alt nume , conform cacareaza.
Derivat baliga, verb (a face baliga); baligar, substantiv neutru (baliga; ingrasamint); baligar, substantiv masculin (gindac negru, Geotrupes stercorarius, Scaraboeus fimentarius); baligos, adjectiv (plin de baligar; prost, bleg; las, fricos); imbalega, verb (a baliga; a umple cu baligar).

Varianta definitie 6: Baliga, baligi, substantiv feminin
1. palarie.
2. persoana inceata.
3. obiect de valoare mica. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)