Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Ban

1 * Cuvantul cu diacritice: ban
Cuvantul fara diacritice: ban

Definitie: BAN¹, bani, substantiv masculin 1. Unitate monetară și monedă egală cu a suta parte dintr-un leu; p. restr. monedă măruntă, divizionară a leului. ♢ Expresie A nu face (sau a nu plăti) un ban (chior) sau doi bani= a nu valora nimic, a nu avea nici o valoare. 2. Echivalent general al valorii mărfurilor (fiind el însuși o marfă); monedă de metal sau hârtie recunoscută ca mijloc de schimb și de plată; argint (2). ♢ Expresie A trăi (pe lângă cineva) ca banul cel bun = a fi foarte prețuit (de cineva). A lua (ceva) de (sau drept) bani buni = a crede că un lucru este adevărat. ♦ (La plural) Avere în numerar; parale. ♢ Expresie A fi doldora (sau plin) de bani = a fi foarte bogat. A avea bani (strânși) la ciorap sau a strânge bani la ciorap = a avea sau a face economii, a avea sau a strânge o sumă de bani; a fi zgârcit. Fecior (sau băiat) de bani gata = fiu de oameni avuți care face extravaganțe cu banii primiți sau moșteniți de la părinți. – Etimologie necunoscuta

2 * Cuvantul cu diacritice: ban
Cuvantul fara diacritice: ban

Definitie: BAN², bani, substantiv masculin 1. Guvernator al unei regiuni de graniță în Ungaria feudală. 2. (Titlu și funcție de) mare dregător în Țara Românească după secolul XV; (și în forma mare ban) (titlu purtat de) boierul care guverna Banatul Severinului, apoi Oltenia. ♦ (În Muntenia) Cel mai înalt rang boieresc; persoană care deținea acest rang. – Conform: limba maghiara b a n, scr. b a n.

3 * Cuvantul cu diacritice: ban
Cuvantul fara diacritice: ban

Definitie: BAN substantiv verifica cuvantul: bănuț, disc embrionar.

4 * Cuvantul cu diacritice: ban
Cuvantul fara diacritice: ban

Definitie: BAN substantiv 1. franc, gologan, para, (învechit și popular) sorocovăț, (popular și familiar) pitac, sfanț, (reg. și familiar) pițulă, (astăzi familiar) arginți (plural), (familiar) capital, centimă, (argotic) lovele (plural), mangări (plural), mardei (plural), material. (A rămas fără nici un -.) 2. verifica cuvantul: monedă.

5 * Cuvantul cu diacritice: ban
Cuvantul fara diacritice: ban

Definitie: ban (monedă, funcție) substantiv masculin, plural bani

6 * Cuvantul cu diacritice: ban -i
Cuvantul fara diacritice: ban

Definitie: BAN² -i m. 1) Titlu și funcție de mare dregător în Țara Românească după secolul XV. 2) Persoană care deținea acest titlu. ungara ban, sb. ban

7 * Cuvantul cu diacritice: ban -i
Cuvantul fara diacritice: ban

Definitie: BAN¹ -i m. 1) Marfă îndeplinind funcția socială de echivalent general al tuturor mărfurilor în procesul de schimb. 2) Monedă sau bancnotă, îndeplinind funcția socială de mijloc de schimb și de plată (a mărfurilor). ♢ A plăti în -i gheață (sau lichizi) bani în numerar (plătiți pe loc). -i de buzunar bani destinați cheltuielilor mărunte. 3) la plural Avere în formă de monede sau bancnote; parale. ♢ A fi doldora de -i a fi foarte bogat; a avea mulți bani. A arunca -i pe fereastră a cheltui fără nici o socoteală. A pune -i la ciorap a) a strânge bani; b) a fi foarte zgârcit. A face -i buni a) a câștiga bine; b) a avea valoare; a fi de preț. 4) Subunitate monetară egală cu a suta parte dintr-un leu. /Origine necunoscuta

8 * Cuvantul cu diacritice: ban báni
Cuvantul fara diacritice: ban

Definitie: ban (bani), substantiv masculin – Conte, titlu nobiliar și administrativ al vechii guvernări românești. A fost mai întîi nume dat conților care administrau zonele de sud ale regatului Ungariei. Domnii din Muntenia și-au adăugat la jumătatea secolul XIV, titlul de ban de Severin (lat. banus), schimbat în 1511 prin cel de ban de Mehedinți, și puțin mai tîrziu de Oltenia, sau de Craiova. Din secolul XV, titlul a fost cedat de domnitor demnitarului celui mai de seamă din sfatul său și de la curtea sa. Pare a fi cuvînt mongol, probabil avar. Conform: mongol bajan „bogat, avut”, titlu avar relativ echivalent cu cel al nobililor din Castilia, și care este menționat de Constantin Porfirogenetul (secolul X) cu forma βοεάνος (Korsch, Arch. slaw. Phil., IX, 487; Berneker 42). Ungurii par a fi moștenit titlul și instituția, și prin intermediul lor termenul (mag. ban) a intrat în rom., ca și în limba slava (veche) banŭ, limba sarba:, cr., limba slava (veche), ceh., pol. ban. Derivat banat, substantiv neutru (ținut administrat de ban: conform Banat, provincie din vestul României); bănățean, adjectiv (din Banat); bănățesc, adjectiv (din Banat); bănățește, adverb (ca în Banat); băneasă, substantiv feminin (soție de ban); bănesc, adjectiv (propriu unui ban); bănie, substantiv feminin (funcție sau rang de ban); bănișor, substantiv masculin (prefect numit de ban în fiecare din cele cinci județe ale Olteniei; funcție desființată în 1761); bănișorie, substantiv feminin (prefectură, funcție de bănișor).