Behaviorism
Definitie, sens si explicatie
1Behaviorism substantiv neutru Teorie care pune la baza psihologiei comportarea nediferentiala a omului si animalului fata de un stimulent exterior organismului; comportamentism. [Pronuntat: -vi-o-] – Din limba engleza Behaviorism, fr. Behaviorisme.
2Behaviorism substantiv (Psih.) comportamentism.
3Behaviorism substantiv masculin (silabe -vi-o-)
4Behaviorism n.
Curent in psihologie, care considera drept obiect exclusiv al acestei stiinte comportamentul exterior al individului, eliminand constiinta. /<fr. behaviorism
Curent in psihologie, care considera drept obiect exclusiv al acestei stiinte comportamentul exterior al individului, eliminand constiinta. /<fr. behaviorism
5Behaviorism substantiv neutru conceptie care considera psihologia ca stiinta a comportamentului, ignorand constiinta; comportamentism. (< limba engleza behaviourism, franceza behaviorisme)
6Behaviorism substantiv neutru Conceptie psihologica, mecanicista si agnostica, care considera drept obiect al psihologiei comportamentul exterior, eliminand constiinta; comportamentism. [Pronume -vi-o-. / < limba engleza behaviourism, franceza behaviorisme, conform limba engleza behaviour – comportare].
7!behaviorism (angl.) [beha pronume biheĩ] (-vi-o-) substantiv neutru