Bombardă
Definitie, sens si explicatie
1Bombardă, bombarde, substantiv feminin Masina de razboi cu care, in evul mediu, se aruncau bolovani sau alte proiectile grele asupra fortificatiilor. ♦ Tun de calibru mare; balimez. – Din franceza Bombarde.
2Bombardă substantiv (Ist., Mil.) (invechit) balimez.
3Bombarda substantiv feminin, g.-d. art. bombardei; plural bombarde
4Bombardă -e f. cuvant invechit 1) Masina de razboi cu care se lansau bolovani asupra fortificatiilor. 2) Tun de calibru mare cu care se lansau bombe. /<fr. bombarde
5Bombardă2 substantiv feminin
1. vechi instrument de muzica populara, stramos al fagotului.
2. registru de orga, cu mari intensitati. (< limba italiana bombardo)
1. vechi instrument de muzica populara, stramos al fagotului.
2. registru de orga, cu mari intensitati. (< limba italiana bombardo)
6Bombardă1 substantiv feminin
1. masina de razboi medievala cu care se aruncau bolovani.
2. tun de mare calibru. (< franceza bombarde)
1. masina de razboi medievala cu care se aruncau bolovani.
2. tun de mare calibru. (< franceza bombarde)
7Bombardă substantiv feminin Masina de razboi medievala cu care se aruncau bolovani. ♦ Tun de mare calibru cu care se aruncau bombe. [< franceza bombarde, conform limba italiana bombarda].
8Bombarda (bombarde), substantiv feminin – Masina de razboi pentru bolovani sau alte proiectile grele. limba italiana: bombarda, franceza bombarde (secolul Xix).
Derivat bombarda, verb (a arunca un proiectil, a trage cu tunul; a insista, a plictisi cu staruinte; a evidentia pe cineva fara sa aiba meritele corespunzatoare), din franceza bombarder; bombardament, substantiv neutru, din franceza bombardament.
Derivat bombarda, verb (a arunca un proiectil, a trage cu tunul; a insista, a plictisi cu staruinte; a evidentia pe cineva fara sa aiba meritele corespunzatoare), din franceza bombarder; bombardament, substantiv neutru, din franceza bombardament.