Brusc -ă
Definitie, sens si explicatie
1Brusc, -ă, brusti, -e, adjectiv (Adesea adverbial) Care se produce, se petrece pe neasteptate, subit, dintr-o data. – Din franceza Brusque.
2Brusc antonim: lent, lin
3Brusc adjectiv , adverb
1. adjectiv verifica cuvantul: inopinat.
2. adjectiv fulgerator, instantaneu, naprasnic, neasteptat, subit. (O moarte -.)
3. adjectiv fulgerator, spontan. (O reactie -.)
4. adverb verifica cuvantul: deodata.
1. adjectiv verifica cuvantul: inopinat.
2. adjectiv fulgerator, instantaneu, naprasnic, neasteptat, subit. (O moarte -.)
3. adjectiv fulgerator, spontan. (O reactie -.)
4. adverb verifica cuvantul: deodata.
4Brusc adjectiv m., plural brusti; f. singular brusca, plural bruste
5Brusc -sca (-sti, -ste) si adverbial 1) Care se produce repede si pe neasteptate; fara pregatire prealabila; neasteptat; subit. 2) (despre persoane si despre manifestarile lor) Care este fara menajamente; cu brutalitate; brutal. A intrerupe - pe cineva. /<fr. brusque
6Brusc, -ă adjectiv
1. (adesea adverb ) Petrecut pe neasteptate, deodata; precipitat, cu violenta, neprevazut.
2. (Rar) Iute, aspru, rastit. [Plural -usti, -uste. / < limba italiana brusco, franceza brusque].
1. (adesea adverb ) Petrecut pe neasteptate, deodata; precipitat, cu violenta, neprevazut.
2. (Rar) Iute, aspru, rastit. [Plural -usti, -uste. / < limba italiana brusco, franceza brusque].
7Brusc, -ă adjectiv (si adverb ) care se produce pe neasteptate; precipitat, subit. (< franceza brusque)