Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Brancă

1 * Cuvantul cu diacritice: brấncă
Cuvantul fara diacritice: branca

Definitie: BRANCĂ¹ substantiv feminin 1. Boală contagioasă, specifică porcilor, caracterizată prin lipsa poftei de mâncare și apariția unor pete violacee. 2. (Popular) Erizipel. 3. Plantă erbacee fără frunze, cu flori verzui sau alburii grupate în formă de spic, folosită în medicina veterinară (Salicornia herbacea) ♢ Compuse: brânca-porcului = a) plantă erbacee cu tulpina și frunzele acoperite cu peri moi (Scrophularia scopolii); b) cinsteț; brânca-ursului = a) crucea-pământului; b) brădișor (2). 4. Ciupercă cu pălăria întinsă și răsfrântă, prevăzută cu peri aspri (Stereum hirsutum). – Etimologie necunoscuta

2 * Cuvantul cu diacritice: brấncă
Cuvantul fara diacritice: branca

Definitie: BRANCĂ², brânci, substantiv feminin 1. (Reg., În limba literară numai în loc. și expresie) mână ♢ Locutiune adverb Pe (sau în) brânci = pe mâini și pe picioare, de-a bușilea, târându-se. ♢ Expresie A merge (sau a se târî) pe brânci = a merge (sau a se târî) pe mâini și pe picioare, de-a bușilea. A cădea în (sau pe brânci) = a cădea istovit (de oboseală). A munci (sau a da, a lucra) pe (sau în) brânci = a munci până la istovire. 2. (Pop.; în forma brânci) Împunsătură, ghiont, izbitură. ♢ Expresie A-i da inima brânci = a simți un imbold pentru (a face) ceva. 3. (Regional) Partea de jos a picioarelor animalelor; labă. [Plural și: (2, n.) brânciuri – Varianta: brânci substantiv masculin] – Limba Latina branca.

3 * Cuvantul cu diacritice: brâncă
Cuvantul fara diacritice: branca

Definitie: BRÂNCĂ substantiv verifica cuvantul: braț, buberic, erizipel, labă, mănușă, membru superior, mână, rujet.

4 * Cuvantul cu diacritice: brâncă
Cuvantul fara diacritice: branca

Definitie: BRÂNCĂ substantiv (BOTANICA) 1. (Salicornia herbacea) (rar) salicornie, (regional) brâncariță, buberic, căpriță, gușterariță, gușteriță, sărigea, soloneț, cornul-salcei, iarba-porcului, iarbă grasă, iarbă-sărată, mătură-roșie, sărătură-roșie. 2. brânca-ursului verifica cuvantul: crucea-pământului. 3. verifica cuvantul: zămoșiță.

5 * Cuvantul cu diacritice: brâncă
Cuvantul fara diacritice: branca

Definitie: brâncă (boală, plantă, mână) substantiv feminin, g.-d. art. brâncii; (plante, mâini) plural brânci

6 * Cuvantul cu diacritice: brâncă -ci
Cuvantul fara diacritice: branca

Definitie: BRÂNCĂ² -ci f. popular 1) Fiecare dintre cele două membre superioare ale corpului omenesc; mână. ♢ Pe (sau în) -ci târându-se pe mâini și pe picioare. A cădea în (sau pe) -ci a) a cădea sprijinindu-se cu mâinile pe pământ; b) a nu mai putea (de oboseală); a fi mort (de oboseală). 2) mai ales la plural Izbitură bruscă cu mâinile; îmbrâncitură. ♢ A da -ci a îmbrânci. A-i da inima -ci a-l îndemna (pe cineva) inima (să facă ceva). limba latina branca

7 * Cuvantul cu diacritice: brâncă
Cuvantul fara diacritice: branca

Definitie: BRÂNCĂ¹ f. 1) Boală contagioasă, specifică porcilor, caracterizată prin apariția unor pete vinete, umflarea gâtului și lipsa poftei de mâncare. 2) pop. Boală înfecțioasă, manifestată prin inflamarea și înroșirea pielii, prin dureri și stare febrilă; erizipel; orbalț. 3) Plantă erbacee fără frunze, având flori albe-verzui, dispuse în spic. ♢ -a-porcului plantă erbacee meliferă, având tulpina și frunzele acoperite cu peri moi. /Probabil cuv. autoht.