Burdon
Definitie, sens si explicatie
1Burdon substantiv neutru
1. Procedeu primitiv de acompaniament constand din persistenta unui sunet, sustinut de voce sau de un instrument.
2. Tub grav, fara gauri, care emite un singur sunet continuu, la cimpoi.
3. Coarda grava, de acompaniament, la lauta, lira etcetera
4. Registru de orga cu timbru inchis. (< franceza bourdon, limba italiana bourdone)
1. Procedeu primitiv de acompaniament constand din persistenta unui sunet, sustinut de voce sau de un instrument.
2. Tub grav, fara gauri, care emite un singur sunet continuu, la cimpoi.
3. Coarda grava, de acompaniament, la lauta, lira etcetera
4. Registru de orga cu timbru inchis. (< franceza bourdon, limba italiana bourdone)