Definitie Ca - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: CA1 adverb , interjectie A. Adv. I. (Se compara doua sau mai multe lucruri, fiinte, situatii)
1. La fel cu, cum (e), precum (e), dupa cum (e).
O carte ca cea din raft. ♢ Expresie Ieri ca (si) astazi = totdeauna.
Ca (si) cum = parca. ♦ Cat.
Înalt ca bradul.
2. Aproape, cam, aproximativ. ♢ Expresie Ca maine(-poimaine) = in curand.
Ca ieri(-alaltaieri) = de putin timp.
3. Decat.
E mult mai frumos ca acesta. II.
1. (Se compara o notiune cu ea insasi) În felul..., cum e obiceiul, cum se stie.
Tinerii, ca tinerii, se zbenguiesc. ♢ Expresie Toate ca toate, dar... = toate le inteleg, dar... ♦ Treaca-mearga, fie.
Ziua, ca ziua, trece vremea mai repede.
2. În calitate de..., fiind...
El inainte, ca ghid, iar noi dupa el, ca vizitatori. ♦ În loc de..., drept...
Se poate socoti ca rasplata. ♢ Expresie (Familiar) Ca ce? = pentru ce? cu ce scop?
3. Cu privire la..., in ce priveste...
Ca forma, lucrarea este bine prezentata.
4. (Explicativ sau enumerativ) Cum, precum, asa, bunaoara, de exemplu.
Animale salbatice, ca: rasi, ursi, vulpi. B. Interj. (Regional) Ia! Ei! Ca da-te mai incoace si mai spune o data. – Limba Latina Quam.

Varianta definitie 2: CA2 conjunctie: (Urmat, cu sau fara intercalari, de „sa”) Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv. – Limba Latina Qu[i]a.

Varianta definitie 3: CA adverb , prep., conjunctie:
1. adverb decat. (E mai in varsta - el.)
2. adverb , prep. cat. (E inalt - bradul.)
3. cat, cum, precum. (Noi - si ei...)
4. adverb drept. (Socoteste-te - absent.)
5. conjunctie: prep. de, drept, pentru, spre. (- incercare.)
6. prep. drept, (invechit si reg.) spre. (Cere - rasplata ...)

Varianta definitie 4: CA adverb verifica cuvantul: aproape, aproximativ, cam, circa, vreo.

Varianta definitie 5: Ca adverb , conjct., interjectie

Varianta definitie 6: CA2 conj. I. (urmat de Sa) 1) (exprima un raport final) Pentru ca; asa ca. Pleaca repede, ca sa nu intarzie. 2) (exprima un raport modal) A vorbit asa, ca sa fie inteles. 3) (exprima un raport completiv) Doreste ca sa se reintoarca. 4) (exprima un raport consecutiv) Încat. Prea mare e groapa, ca sa o poti sari. II (in locutiune, exprima un raport temporal de posterioritate) Înainte de. A ajuns acasa inainte ca sa inceapa ploaia. /<lat. qu[i]a

Varianta definitie 7: CA1 adverb 1) (exprima un raport comparativ) Asemanator cu; similar cu; de felul; de tipul. Negru ca taciunele. 2) (exprima un raport temporal) Ciresele s-au copt anul acesta mai devreme ca de obicei. ♢ Ca maine, poimaine in curand. Ca ieri (alaltaieri) de putin timp. 3) (exprima un raport relational) Privitor la...; in ce priveste. Ca valoare, lucrarea lasa de dorit. 4) (exprima un raport de suplinire) În calitate de...; fiind. Ca pedagog, era neintrecut. 5) (exprima un raport de similitudine) Baiatu-i ca baiatul. 6) (exprima un raport dubitativ in diferite imbinari stabile) Toate ca toate. /<lat. quam

Varianta definitie 8: Ca adverb –
1. La fel cu, cum(e), precum(e) (exprima o egalitate sau o asemanare). –
2. La fel cu, asemenea (exprima o comparatie al carui al doilea termen este ipotetic sau ireal; mai ales in forma compusa ca si). –
3. În felul (exprima o comparatie retorica a obiectului in sine, pentru a sublinia ca este vorba de ceva cu totul normal): ca pe el, toate ca toate. –
4. Cit (introduce al doilea termen al unei comparatii). –
5. Asa cum, precum (introduce o enumerare). –
6. Aproximativ, aproape, cam (mai ales in forma compusa ca la). –
7. În calitate de, in loc de, in chip de. –
8. În sfirsit, o data (in forma compusa folosita popular ci ca sau ci ca mai). – Mr., megl., istr. ca.
Lat quam (Puscariu 243; REW 6928; Candrea-Dens., 203; DAR); conform cam, si prov. qua(n), sp. cuan, port. quão.
Odinioara a avut sensul de „aproximativ” (6), care astazi este propriu lui cam; s-a separat de acest cuvint, cu care este de fapt identic intr-o epoca relativ recenta.
Cu functie prepozitionala se construieste cu acuzativ: ca mine (sau ca pe mine , cind primul termen al comparatiei este in acuzativ).
Asa cum ca introduce comparatii nominale, formele compuse ca si, ca si cum, ca si cind introduc comparatii verbale si par a fi formatii interne ale rom.; totusi, Philippide, Principii, 84 si Pascu, I, 59, deriva pe ca si din limba latina quasi.

Varianta definitie 9: Ca conjunctie: –
1. (Înv.) Pentru ca, intrucit. –
2. Pentru ca, cu scopul ca.
Limba Latina quia (Puscariu 244; DAR; Sandfeld, REB, I, 100-7; Rosetti, II, 117).
Sensul s-a pierdut din secolul XVII.
Astazi apare numai cu sensul 2, si totdeauna in compunere, ca sa, deci pentru a introduce un conjuctiv.
Folosirea lui ar trebui sa se reduca la prop. care indica finalitate sau consecinta: ma duc, ca sa nu-l MAI vad, dar nu vreau sa-l mai vad.
Totusi, uzul cere prezenta lui ca, atunci cind conjunctivul nu urmeaza imediat dupa verbul principal: nu vreau sa ma vada toata lumea, dar: nu vreau ca toata lumea sa ma vada.
Perfecta echivalenta a acestor doua expresii este cauza pentru care folosirea lui ca sa s-a extins exagerat, astfel incit este usor sa se spuna, impropriu, nu vreau ca sa ma vada toata lumea.
Aceasta forma incorecta este simtita tot mai putin ca atare, asa ca astazi ca sa a devenit mai mult sau mai putin echivalent al lui sa.
Pentru der. romanici ai lui quia (v. limba italiana, limba italiana de sud, verifica cuvantul: sp., verifica cuvantul: port. ca, limba italiana che, prov., franceza, cat., sp., port. que), conform J. Jaquet, Recherches sur l’origine de la conjunctie: que et des formes romanes equivalentes, Paris, 1894, si REW 6954, unde, totusi, lipsesc rom. ca, mr. ca sa (tra sa), megl. ca si.