Definitie Cal - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Cal, cai, substantiv masculin
1. Animal domestic erbivor, cu copita nedespicata, folosit la calarie si la tractiune (Equus caballus); p. restr. armasar castrat.
Calul de dar nu se cauta la dinti (sau in gura) = lucrurile primite in dar se iau asa cum sunt, fara sa se mai tina seama de defecte. ♢ Expresie A fi (sau a ajunge) cal de posta = a fi intrebuintat la toate; a alerga mult.
Cal de bataie = A) persoana hartuita, muncita de toti; B) problema de care se ocupa multa lume si care revine mereu pe primul plan.
A face (sau a ajunge) din cal magar = a face sa ajunga (sau a ajunge) intr-o situatie mai rea de cum a fost.
A visa (sau a vedea, a spune) cai verzi (pe pereti) = a-si inchipui (sau a spune) lucruri imposibile, de necrezut.
La Pastele cailor = niciodata.
O alergatura (sau o fuga) de cal = o distanta (destul de) mica.
Calul dracului = femeie batrana si rea; vrajitoare. ♢ Compus: cal-putere = unitate de masura pentru putere, egala cu 75 de kilogrammetri-forta pe secunda, folosita pentru a exprima puterea unui motor.
2. Nume dat unor aparate sau piese asemanatoare cu un cal (1); A) aparat de gimnastica; B) piesa la jocul de sah de forma unui cap de cal (1).
3. Compuse: (Entom.) calul-dracului (sau calul-popii, cal-turtit, cal-de-apa) = libelula; (Iht.) cal-de-mare = mic peste marin cu capul asemanator cu cel al calului; calut de mare, hipocamp (2) (Hippocampus hippocampus). – Limba Latina Caballus.

Varianta definitie 2: Cal substantiv
1. (ZOOL.) cabalina, (popular si depr.) martana.
2. (IHT.) cal-de-mare (Hippocampus hippocampus) verifica cuvantul: calut-de-mare.
3. (TEHNICA) calusel, razboi. (- la moara de vant.)
4. (TEHNICA) scaun. (- la scaunoaie.)

Varianta definitie 3: Cal substantiv masculin, plural cai, art. caii

Varianta definitie 4: Cal (-ai), substantiv masculin –
1. Animal domestic erbivor. –
2. Aparat (pentru exercitii de gimnastica). –
3. Piesa de sah. –
4. Mecanism care regleaza presiunea morii de faina. –
5. Masa de dulgherie. –
6. Frina a cilindrului razboiului de tesut. –
7. Lampa de gaz. –
8. Dans tipic. –
9. Vase care se folosesc la priveghiul mortilor. – Mr., megl. cal, istr. co.
Limba Latina caballus (Diez, I, 119 si Gramm., I, 9; Puscariu 252; REW 1440; Candrea-Dens., 209; DAR); conform limba albaneza kalj, limba italiana cavallo, prov. cavahl, franceza cheval, cat. cavall, sp. caballo, port. cavallo.
Dupa ipoteza lui Meillet, cuvintul limba latina ar proveni din stepele din estul balcano-scitic, unde numele limba greaca (veche) apare pentru prima oara, in secolul III a.
Cr. (ϰαβαλλεῖον, intr-o inscriptie de la Callatis, in Dobrogea).
Totusi, noi cercetari sprijina ideea ca este cuvint autentic lat., bazat pe cabo „castrat”, de la cavus (V. Cocco, Caballus, „Biblios”, XX, 71-119; conform H. Gregoire, L’etymologie de caballus, in Recueil publie en l’honneur du millenaire d’Horace, Bruxelles 1937, p. 81-93).
Uzuri speciale: calul dracului (libelula), conform sp. caballito del diablo, gal. din Lubian cabalo de demo, limba neogreaca: ἄλογο τη διάβολο (Danguitsis 141).
Conform: calare, calator, incalica.
Derivat caiesc, adjectiv (cabalin); caisor, substantiv masculin (calut; sah; calusei); calut, substantiv masculin (dim. al lui cal; lacusta, cosas); caloniu, substantiv masculin (Banat si Trans., horn sau nisa in perete, in spatele sobei, pentru a stringe fumul; bancheta de carutas; scaun de tabacar); calus, substantiv neutru (piesa mica de lemn pe care se sprijina coardele intinse ale viorii; botnita; sevalet; botnita prevazuta cu cuie pentru a impiedica viteii sa suga; piesa la razboiul de tesut, in general, suport, sprijin, reazem; manunchi de alune care cresc impreuna; dans tipic; joc de copii, cu un arc a carui sageata sau calus se rasuceste o data cu coarda si se lanseaza ca efect al miscarii de rasucire); calusel, substantiv masculin (calut; manunchi de alune; birne care sustin cosul de moara; lacusta, Dicticus verrucivorus); calusei, substantiv masculin (carusel, caisori; joc de noroc); calusar, substantiv masculin (dansator tipic; danseaza in grupuri de 7, 9 sau 11, condusi de o capetenie care face legamint sa nu vorbeasca vreme de 40 de zile; poarta costume tipice, cu clopotei la picioare, iar dansul lor este foarte complicat si plin de figuri acrobatice); calusereasca, substantiv feminin (dans tipic din Moldova); caluseresc, adjectiv (propriu calusarilor); calusereste, adverb (in felul calusarilor); caluserie, substantiv feminin (grup de calusari). – DAR il explica pe calusar prin calus, datorita legamintului de a nu vorbi al capeteniei.
În calusei este posibil sa fie vorba de o etimologie popular a franceza carrousel.
Din rom. provine bulgara kalušar (Capidan, Raporturile, 190).

Varianta definitie 5: Cal cai m. 1) Animal domestic erbivor cu copita nedespicata, folosit la tractiune si la calarie. - pursange. - sarg. ♢ - de bataie a) persoana hartuita de toti; b) problema de care se ocupa multa lume si care revine mereu pe primul plan. A fi (sau a ajunge) - de posta a fi intrebuintat la toate; a alerga mult. A face (sau a ajunge) din - magar a face sa ajunga intr-o situatie mai rea de cum a fost. La pastele cailor niciodata. A spune cai verzi pe pereti a povesti lucruri nereale. O fuga (sau o alergatura) de - o distanta (destul de) mica. -ul raios gaseste copacul scortos cine se aseamana, se aduna. -ul bun se vinde din grajd lucrul bun nu are nevoie de reclama. -ul are patru picioare si tot se poticneste pot gresi si cei destepti. -ul de dar nu se cauta la dinti (sau in gura) lucrurile primite in dar se iau asa cum sunt, fara sa se mai tina seama de defecte. A cunoaste ca pe un - breaz a cunoaste foarte bine pe cineva. Vrei, -ule, orz? nu e nevoie sa mai intrebi cand vrei sa-i faci cuiva bine. 2): --de-apa, -ul-popii, -ul-dracului libelula. --de-mare peste marin avand capul asemanator cu cel al calului. 3): --putere unitate de masura a puterii egala cu 75 de kilograme forta-metri pe secunda. 4) Aparat de gimnastica pentru sarituri. 5) Piesa la jocul de sah ce reprezinta capul si gatul acestui animal. /<lat. caballus

Varianta definitie 6: Cal- verifica cuvantul: Cali-.

Varianta definitie 7: Cal, cai substantiv masculin
1. barbat inalt.
2. (det.) tigara.
3. zar.
4. (la singular – tox.) heroina. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)