1
Canonic1, canonici, substantiv masculin Preot catolic sau anglican care face parte din consiliul episcopal; superiorul unei catedrale. [Accentuat și: canonic] – Din latină Canonicus.
DEX – dicționarul explicativ
2
Canonic2, -ă, canonici, -ce, adjectiv În conformitate cu canoanele, privitor la canoane; canonial.
Drept canonic = drept bisericesc.
Recunoscut de biserică. – Din franceză Canonique, latină Canonicus.
Drept canonic = drept bisericesc.
Recunoscut de biserică. – Din franceză Canonique, latină Canonicus.
DEX – dicționarul explicativ
3
Canonic1 canonică (canonici, canonice) 1) Care ține de canon; propriu canonului.
Drept canonic drept bisericesc. 2) Care este bazat pe canoane; în conformitate cu canoanele. 3) Care corespunde cerințelor bisericii; recunoscut de biserică. /<latină canonicus, franceză canonique
Drept canonic drept bisericesc. 2) Care este bazat pe canoane; în conformitate cu canoanele. 3) Care corespunde cerințelor bisericii; recunoscut de biserică. /<latină canonicus, franceză canonique
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Canonic2 canonici masculin (la catolici) 1) Preot care face parte din consiliul episcopal. 2) Șeful unei catedrale. /<latină canonicus, franceză canonique
NODEX – noul dicționar explicativ
Încă 6 definiții din alte dicționare
5
Canonic2, -ă adjectiv
1. conform cu canoanele bisericești; canonial.
recunoscut de biserică.
drept canonic = drept bisericesc.
2. după anumite norme, bine stabilite; normativ.
(matematică) formă (sau ecuație) canoniă = formă, ecuație simplă care poate fi redusă, cu ajutorul schimbării unor variabile, la un număr oarecare de forme sau ecuații. (<franceză canonique, latină canonicus)
1. conform cu canoanele bisericești; canonial.
recunoscut de biserică.
drept canonic = drept bisericesc.
2. după anumite norme, bine stabilite; normativ.
(matematică) formă (sau ecuație) canoniă = formă, ecuație simplă care poate fi redusă, cu ajutorul schimbării unor variabile, la un număr oarecare de forme sau ecuații. (<franceză canonique, latină canonicus)
MDN – marele dicționar de neologisme
6
Canonic1 substantiv masculin preot catolic din consiliul episcopal; superiorul unei catedrale. (<italiană canonico, latină canonicus)
MDN – marele dicționar de neologisme
7
Canonic, -ă adjectiv Conform cu canoanele bisericești, referitor la canoane; canonial. substantiv masculin Preot catolic care face parte din consiliul episcopal; superiorul unei catedrale. [Conform franceză canonique, italiană cannonico, germană Kanonikus < latină canonicus].
DN – dicționar de neologisme
8
Canonic adjectiv masculin, plural canonici; feminin singular canonică, plural canonice
DOOM – dicționarul ortografic
9
Canonic substantiv masculin, plural canonici
DOOM – dicționarul ortografic
10
Canonic, -ă, adjectiv Suma canonică a unei funcții logice este suma mintermenilor corespunzători combinațiilor de intrare din tabelul de adevăr pentru care valoarea de ieșire a funcției este