Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Cană

1 * Cuvantul cu diacritice: cánă
Cuvantul fara diacritice: cana

Definitie: CANĂ¹, cane, substantiv feminin (Botanica) Belșiță. – Din franceza canne.

2 * Cuvantul cu diacritice: cánă
Cuvantul fara diacritice: cana

Definitie: CANĂ², căni, substantiv feminin 1. Vas cu toartă care servește la băut sau la scos lichide dintr-un vas mai mare. ♦ Conținutul unui astfel de vas. 2. Vas de formă cilindrică în care se depune banda de bumbac, de in sau de cânepă, la cardele și laminoarele din filaturi. – Din bulgara kana, limba germana Kanne.

3 * Cuvantul cu diacritice: cánă
Cuvantul fara diacritice: cana

Definitie: CANĂ substantiv verifica cuvantul: belșiță.

4 * Cuvantul cu diacritice: cánă
Cuvantul fara diacritice: cana

Definitie: CANĂ substantiv (regional) canceu, (Transilvania și Banat) cănată, (Ban., Transilvania și Olt.) șol, (prin Transilvania) șolnă. (O - de apă.)

5 * Cuvantul cu diacritice: cánă
Cuvantul fara diacritice: cana

Definitie: cană (botanica) substantiv feminin, g.-d. art. canei; plural cane

6 * Cuvantul cu diacritice: cánă
Cuvantul fara diacritice: cana

Definitie: cană (vas) substantiv feminin, g.-d. art. cănii; plural căni

7 * Cuvantul cu diacritice: cánă căni
Cuvantul fara diacritice: cana

Definitie: CANĂ căni f. 1) Vas cu toartă care servește la băut sau la scos lichide din alt vas mai mare. 2) Conținutul unui astfel de vas. O - de apă. [G.-D. cănii] bulgara kana, limba germana Kanne

8 * Cuvantul cu diacritice: cánă
Cuvantul fara diacritice: cana

Definitie: CANĂ

9 * Cuvantul cu diacritice: cánă
Cuvantul fara diacritice: cana

Definitie: CANĂ

10 * Cuvantul cu diacritice: cánă
Cuvantul fara diacritice: cana

Definitie: CANĂ

11 * Cuvantul cu diacritice: cánă -ắni
Cuvantul fara diacritice: cana

Definitie: cană (-ani), substantiv feminin – Vas cu toartă care servește la băut. – Varianta cănată. Se consideră în general reprezentant al limba germana Kanne, prin intermediul limba slava (veche) (bg., limba sarba: kana, limba rusa kana, Cihac, II, 39) sau al limba latina canna (Meyer, Neugr. St., III, 26), conform franceza cannette, norm. canne „urcior”. Apare și în limba neogreaca: ϰάννα, de unde provine mr. În rom. nu pare probabilă der. directă din lat., fiind vorba de un cuvînt de origine germanică, și posibil tîrzie. Lohovary 320 îl explică prin pre-indoeurop. Derivat cănățue, substantiv feminin(ceașcă), conform limba sarba: kanatica; cantă, substantiv feminin (vas, oală, urcior), conform limba sarba:, mag. kanta.