Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Casă

1 * Cuvantul cu diacritice: cásă
Cuvantul fara diacritice: casa

Definitie: CASĂ¹, case, substantiv feminin 1. Clădire destinată pentru a servi de locuință omului. ♢ Locutiune adjectiv De casă = făcut în casă¹. ♢ Expresie (A avea) o casă de copii = (a avea) copii mulți. A-i fi cuiva casa casă și masa masă = a duce o viață ordonată, normală, liniștită. A nu avea (nici) casă, (nici) masă = a duce o viață neregulată, plină de griji, de frământări. ♦ (Regional) Cameră, odaie. ♢ Casă de veci = mormânt. 2. Încăpere specială într-o clădire, având o anumită destinație. ♢ Casa ascensorului = spațiul în care se deplasează cabina unui ascensor. Casa scării = spațiul dintr-o clădire care adăpostește o scară. 3. Cutie dreptunghiulară în care se păstrează literele, semnele etcetera tipografice de același caracter. 4. Gospodărie. 5. Totalitatea celor care locuiesc împreună (formând o familie); familie. ♦ Dinastie; neam. 6. Căsnicie, menaj. ♢ Expresie A face (sau a duce) casă (bună) cu cineva = a trăi cu cineva (în bună înțelegere), a se împăca bine. A duce casă bună cu ceva = a se împăca bine cu ceva. 7. (Urmat de determinări) Nume dat unor instituții, așezăminte, întreprinderi, firme comerciale etcetera ♢ Casă de economii = instituție publică de credit care se ocupă cu strângerea disponibilităților bănești temporare ale populației, acordând pentru acestea mai ales dobândă. Casă de ajutor reciproc = asociație benevolă a unor angajați sau pensionari, creată pentru acordarea de împrumuturi și de ajutoare membrilor ei din fondurile obținute din depunerile lor lunare. Casă de filme = instituție producătoare de filme cinematografice. Casă de cultură = instituție culturală în care au loc diverse manifestări culturale, educative etcetera Casă de nașteri = instituție medico-sanitară, în care se acordă viitoarelor mame, la naștere, asistență calificată. Casă de vegetație = construcție specială, cu acoperișul și cu pereții de sticlă, folosită pentru experiențe de agrochimie, plantele fiind cultivate în vase de vegetație. ♦ Specialitatea casei = produs specific al unei întreprinderi, al unei gospodine. 8. Boală a vinurilor, pe care acestea o capătă când ajung în contact cu aerul și care se caracterizează prin tulburare și prin schimbarea culorii. – Limba Latina casa.

2 * Cuvantul cu diacritice: cásă
Cuvantul fara diacritice: casa

Definitie: CASĂ², case, substantiv feminin 1. Dulap sau lădiță de fier în care sunt ținuți bani, hârtii de valoare etcetera Casă de fier. Casă de bani. 2. Masă, pupitru sau birou într-un magazin, unde se achită costul cumpărăturilor. ♦ Ghișeu sau încăpere într-o întreprindere sau într-o instituție, unde se fac încasările și plățile, unde se eliberează biletele de călătorie, de spectacol etcetera ♦ Sumă de bani de care dispune la un moment dat casieria unei instituții sau a unei întreprinderi. ♢ Plus (sau minus) de casă = diferență în plus (sau în minus) rezultată la stabilirea încasărilor și plăților. Registru de casă = registru în care se trec sumele încasate și cele plătite. ♢ Expresie A face casa = a întocmi bilanțul încasărilor și al plăților unei zile. – Din limba italiana cassa, limba germana Kasse.

3 * Cuvantul cu diacritice: cásă
Cuvantul fara diacritice: casa

Definitie: CASĂ substantiv verifica cuvantul: cameră, coș, încăpere, ladă, odaie, placentă, sicriu.

4 * Cuvantul cu diacritice: cásă
Cuvantul fara diacritice: casa

Definitie: CASĂ substantiv 1. clădire, construcție, imobil, zidire, (învechit) ziditură. (O - modestă.) 2. verifica cuvantul: locuință. 3. casa Domnului verifica cuvantul: biserică. 4. (FIN.) casă de amanet verifica cuvantul: lombard. 5. casă de nebuni verifica cuvantul: ospiciu; casă de sănătate = a) verifica cuvantul: sanatoriu; b) verifica cuvantul: ospiciu. 6. casă de prostituție = bordel, lupanar, casă de toleranță, (învechit) tractir; casă de toleranță verifica cuvantul: casă de prostituție. 7. (TIPOGR.) (rar) caște. (- de litere.) 8. cămin, familie, (rar) menaj. (Are - grea.) 9. verifica cuvantul: dinastie. 10. verifica cuvantul: căsnicie.

5 * Cuvantul cu diacritice: ca să
Cuvantul fara diacritice: casa

Definitie: ca să conjcț.

6 * Cuvantul cu diacritice: cásă
Cuvantul fara diacritice: casa

Definitie: casă (de locuit, de bani, instituție, depozit) substantiv feminin, g.-d. art. casei; plural case

7 * Cuvantul cu diacritice: cásă
Cuvantul fara diacritice: casa

Definitie: CASĂ³ Boală a vinurilor pe care acestea o capătă când ajung în contact cu aerul și care se caracterizează prin tulburare și prin schimbarea culorii. franceza casse

8 * Cuvantul cu diacritice: cásă -e
Cuvantul fara diacritice: casa

Definitie: CASĂ² -e f. 1) Dulap sau lădiță specială în care se păstrează bani, hârtii de valoare, documente etcetera; seif. 2) Loc special amenajat într-un magazin unde se achită costul cumpărăturilor. 3) Încăpere într-o instituție unde se fac încasările și plățile; casierie. 4) Sumă de bani în numerar de care dispune casieria unei întreprinderi, organizații etcetera ♢ A face -a a face bilanțul încasărilor și plăților unei zile. [G.-D. casei] limba italiana cassa; limba germana Kasse

9 * Cuvantul cu diacritice: cásă -e
Cuvantul fara diacritice: casa

Definitie: CASĂ¹ -e f. 1) Construcție servind ca locuință pentru oameni. ♢ De - produs în condiții casnice. A avea - și masă a fi îndestulat. 2) Totalitate a bunurilor ce constituie averea unei persoane; gospodărie. 3) Încăpere cu destinație specială într-o clădire. -a ascensorului. ♢ -a mare odaie în casele țărănești destinată oaspeților. 4) Totalitate a persoanelor înrudite care locuiesc împreună; familie. ♢ A face - cu cineva a trăi în înțelegere; a trăi cu cineva în căsnicie. 5) Nume dat unor instituții, așezăminte, firme comerciale etcetera - de cultură. - de odihnă. -a scriitorilor. 6) Unitate economică (de producție, de comerț sau de servicii sociale), care are o conducere unică; întreprindere. [G.-D. casei] limba latina casa

10 * Cuvantul cu diacritice: cásă
Cuvantul fara diacritice: casa

Definitie: CASĂ substantiv feminin 1. dulap, ladă de oțel în care se țin bani, bijuterii, hârtii de valoare etcetera 2. loc unde se achită costul cumpărăturilor într-un magazin. ♢ ghișeu unde se fac încasările și plățile într-o întreprindere, instituție etcetera ♢ sumă de bani în casieria unei întreprinderi sau instituții. o a face ă = a face bilanțul încasărilor și plăților dintr-o zi; plus (sau minus) de - = diferență rezultată în plus (în minus) după stabilirea încasărilor și plăților; registru de - = registru în care se trec sumele încasate și cele plătite. ♢ - de bagaje = birou în incinta unei (auto)gări, unde se pot depune temporar, spre păstrare, bagajele călătorilor. (< limba italiana cassa, limba germana Kasse)

11 * Cuvantul cu diacritice: cásă
Cuvantul fara diacritice: casa

Definitie: CASĂ substantiv feminin 1. Dulap, ladă de oțel în care se țin bani, hârtii de valoare etcetera 2. Loc (special amenajat) unde se achită costul cumpărăturilor într-un magazin într-un local. ♦ Ghișeu, încăpere unde se fac încasările și plățile într-o întreprindere, într-o instituție. ♦ Sumă de bani care se află în casieria unei întreprinderi, a unei instituții. ♢ A face casa = a face bilanțul încasărilor și plăților dintr-o zi. ♢ Plus (sau minus) de casă = diferență rezultată în plus (sau în minus) după stabilirea încasărilor și plăților; registru de casă = registru în care se trec sumele încasate și cele plătite. [< limba italiana cassa].

12 * Cuvantul cu diacritice: cásă cáse
Cuvantul fara diacritice: casa

Definitie: casă (case), substantiv feminin – 1. Lădiță în care sunt sînt ținuți banii. – 2. Vistierie. – 3. Unitate care acceptă depuneri de bani. – Varianta cassa. limba italiana: cassa, limba germana Kasse (secolul XIX). – Derivat casetă, substantiv feminin (cutie, sipet); casier (var. Trans., căsar), substantiv masculin (persoană care are în sarcina sa casa de bani); casieriță, substantiv feminin (casieră); casierie, substantiv feminin (încăpere dintr-o instituție în care se primesc și se distribuie banii); încasa, verb (a primi bani), din limba italiana incassare, conform franceza encaisser; încasator, substantiv masculin (persoană care încasează bani).