1
Centru, (I 1, 2, 3, 4, II 1, 3) centre, substantiv neutru, (I 5, II 2) centri, substantiv masculin I.
1. Substantiv neutru (Matematică) Punct în raport cu care punctele unei figuri se asociază în perechi simetrice. Centrul unui dreptunghi.
Punct în raport cu care toate punctele unei figuri sunt la aceeași distanță. Centrul unui cerc.
Figurat (În locuțiune) În centrul (atenției, preocupărilor etc.) = pe primul plan; la loc de frunte.
2. Substantiv neutru (În sintagma) Centru de rotație = punct în jurul căruia alt punct sau un corp pot efectua o mișcare de rotație.
3. Substantiv neutru Punctul de aplicație al rezultantei unui sistem de forțe. Centru de greutate.
4. Substantiv neutru Punct central al unei întinderi, al unui spațiu.
Prin specializare Punct marcat la mijlocul unui teren de joc (fotbal, handbal etc.), de unde începe partida sau de unde se repune mingea în acțiune, după înscrierea unui gol.
5. Substantiv masculin Jucător aflat în centrul liniei de atac sau de apărare la anumite jocuri sportive. II.
1. Substantiv neutru Punct în care sunt localizate anumite funcții sau acte. Centrul reflexelor.
2. Substantiv masculin (În sintagma) Centru nervos = grup de celule nervoase aflate în encefal, în bulb sau în măduvă, la care vin excitațiile periferice și de la care pornesc excitațiile centrale.
3. Substantiv neutru Loc (localitate sau parte dintr-o localitate) unde este concentrată o activitate (industrială, comercială, administrativă, culturală).
Centru universitar = localitate în care există instituții de învățământ superior. Centru de documentare = bibliotecă, secție într-o bibliotecă sau într-o instituție, care are ca sarcină principală furnizarea de material documentar.
Instituție conducătoare; putere administrativă centrală.
4. Substantiv neutru singular Poziție politică de mijloc între dreapta și stânga.
Centru-dreapta = poziție politică de mijloc cu tendințe de dreapta. Centru-stânga = poziție politică de mijloc cu tendințe de stânga.
Locuțiune adjectiv De centru = care se situează pe o poziție intermediară, între două opinii extreme. Partid politic de centru. - Din franceză Centre, latină Centrum.
1. Substantiv neutru (Matematică) Punct în raport cu care punctele unei figuri se asociază în perechi simetrice. Centrul unui dreptunghi.
Punct în raport cu care toate punctele unei figuri sunt la aceeași distanță. Centrul unui cerc.
Figurat (În locuțiune) În centrul (atenției, preocupărilor etc.) = pe primul plan; la loc de frunte.
2. Substantiv neutru (În sintagma) Centru de rotație = punct în jurul căruia alt punct sau un corp pot efectua o mișcare de rotație.
3. Substantiv neutru Punctul de aplicație al rezultantei unui sistem de forțe. Centru de greutate.
4. Substantiv neutru Punct central al unei întinderi, al unui spațiu.
Prin specializare Punct marcat la mijlocul unui teren de joc (fotbal, handbal etc.), de unde începe partida sau de unde se repune mingea în acțiune, după înscrierea unui gol.
5. Substantiv masculin Jucător aflat în centrul liniei de atac sau de apărare la anumite jocuri sportive. II.
1. Substantiv neutru Punct în care sunt localizate anumite funcții sau acte. Centrul reflexelor.
2. Substantiv masculin (În sintagma) Centru nervos = grup de celule nervoase aflate în encefal, în bulb sau în măduvă, la care vin excitațiile periferice și de la care pornesc excitațiile centrale.
3. Substantiv neutru Loc (localitate sau parte dintr-o localitate) unde este concentrată o activitate (industrială, comercială, administrativă, culturală).
Centru universitar = localitate în care există instituții de învățământ superior. Centru de documentare = bibliotecă, secție într-o bibliotecă sau într-o instituție, care are ca sarcină principală furnizarea de material documentar.
Instituție conducătoare; putere administrativă centrală.
4. Substantiv neutru singular Poziție politică de mijloc între dreapta și stânga.
Centru-dreapta = poziție politică de mijloc cu tendințe de dreapta. Centru-stânga = poziție politică de mijloc cu tendințe de stânga.
Locuțiune adjectiv De centru = care se situează pe o poziție intermediară, între două opinii extreme. Partid politic de centru. - Din franceză Centre, latină Centrum.
2
-centru2 element centri-.
3
Centru1 I. substantiv neutru
1. (matematică) punct față de care punctele unui cerc sau ale unei sfere se află la egală depărtare.
punct al unui ansamblu de figuri geometrice la care se raportează celelalte puncte ale ansamblului.
2. punct central al unui spațiu, al unei suprafețe.
punct marcat la mijlocul terenului de joc la fotbal, handbal etc.
3. loc(alitate) în care sunt concentrate anumite activități (politico-administrative, economice, culturale etc.)
instituție superioară conducătoare; putere administrativă centrală.
instituție care concentrează o activitate științifică.
4. (fizică) punct de aplicație al rezultantei unui sistem de forțe.
5. poziție politică de mijloc, între concepțiile de dreapta și de stânga.
II. substantiv masculin
1. (anatomie) punct în care sunt localizate anumite funcții. o centru nervos = grup de celule nervoase unde se primesc excitațiile periferice și de unde pornesc excitațiile centrale.
2. jucător aflat în mijlocul liniei de atac sau de apărare la anumite jocuri sportive. (< franceză centre, latină centrum)
1. (matematică) punct față de care punctele unui cerc sau ale unei sfere se află la egală depărtare.
punct al unui ansamblu de figuri geometrice la care se raportează celelalte puncte ale ansamblului.
2. punct central al unui spațiu, al unei suprafețe.
punct marcat la mijlocul terenului de joc la fotbal, handbal etc.
3. loc(alitate) în care sunt concentrate anumite activități (politico-administrative, economice, culturale etc.)
instituție superioară conducătoare; putere administrativă centrală.
instituție care concentrează o activitate științifică.
4. (fizică) punct de aplicație al rezultantei unui sistem de forțe.
5. poziție politică de mijloc, între concepțiile de dreapta și de stânga.
II. substantiv masculin
1. (anatomie) punct în care sunt localizate anumite funcții. o centru nervos = grup de celule nervoase unde se primesc excitațiile periferice și de unde pornesc excitațiile centrale.
2. jucător aflat în mijlocul liniei de atac sau de apărare la anumite jocuri sportive. (< franceză centre, latină centrum)
MDN – marele dicționar de neologisme
4
Centru2 centri masculin 1): Centru nervos grup de celule nervoase care reglează funcțiile organismului. 2) Jucător care se află în mijlocul liniei de atac sau de apărare la unele jocuri sportive. /<franceză centre, latină centrum
NODEX – noul dicționar explicativ
Încă 5 definiții din alte dicționare
5
Centru1 centre neutru 1) matematică Punct interior situat la distanțe egale în raport cu toate punctele unei linii sau suprafețe exterioare; mijloc. Centru al unui corp. 2) fizică Punct în care acționează rezultanta unui sistem de forțe. Centru de gravitație. Centru de atracție. 3) Loc, punct sau parte a unui lucru (a unui spațiu sau a unei suprafețe) situată la egală depărtare de marginile sau capetele periferice; mijloc. Centrul orașului. 4) Loc (sau localitate) unde este concentrată o anumită activitate. Centru cultural. Centru administrativ. 5) Instituție unde sunt concentrate forțe în stare să efectueze un volum mare de muncă specializată. Centru de programare. 6) figurat Punct în care sunt concentrate anumite forțe. Centrul răului. /<franceză centre, latină centrum
NODEX – noul dicționar explicativ
6
Centru substantiv neutru și masculin I.
1. (Matematică) Punct față de care punctele unui cerc sau ale unei sfere se află la egală depărtare.
Punct al unui ansamblu de figuri geometrice la care se raportează celelalte puncte ale ansamblului.
2. Punct de mijloc, central, al unui spațiu, al unei suprafețe.
(Sport) Centru-înaintaș = jucător de la mijlocul liniei de înaintare (la anumite jocuri). II. Loc, punct unde sunt localizate anumite funcții, activități; sediu al unei activități.
Loc către care converg anumite forțe.
Oraș mare în care sunt concentrate organele de conducere ale județului, ale regiunii etc.
Instituție superioară conducătoare; putere administrativă centrală.
Centri nervoși = părți ale sistemului nervos unde se primesc excitațiile periferice și de unde pornesc excitațiile centrale. [Plural -re, -ri. / < latină centrum, conform italiană centro, franceză centre].
1. (Matematică) Punct față de care punctele unui cerc sau ale unei sfere se află la egală depărtare.
Punct al unui ansamblu de figuri geometrice la care se raportează celelalte puncte ale ansamblului.
2. Punct de mijloc, central, al unui spațiu, al unei suprafețe.
(Sport) Centru-înaintaș = jucător de la mijlocul liniei de înaintare (la anumite jocuri). II. Loc, punct unde sunt localizate anumite funcții, activități; sediu al unei activități.
Loc către care converg anumite forțe.
Oraș mare în care sunt concentrate organele de conducere ale județului, ale regiunii etc.
Instituție superioară conducătoare; putere administrativă centrală.
Centri nervoși = părți ale sistemului nervos unde se primesc excitațiile periferice și de unde pornesc excitațiile centrale. [Plural -re, -ri. / < latină centrum, conform italiană centro, franceză centre].
DN – dicționar de neologisme
7
-centru vezi Centri-.
DEX – dicționarul explicativ
8
Centru (punct anatomic, jucător sportiv) substantiv masculin, articulat centrul; plural centri, articulat centrii
DOOM – dicționarul ortografic
9
Centru (punct central, localitate, instituție) substantiv neutru, articulat centrul; plural centre
DOOM – dicționarul ortografic