Cercui
Definitie, sens si explicatie
1Cercui, cercuiesc, verb Iv.
1. Tranzitiv A lega, a strange cu cercuri un vas de doage, o roata de car etcetera; a freta. ♦ Figurativ (De obicei in concurenta cu incercui) A cuprinde ca intr-un cerc; a inconjura.
2. Tranzitiv Figurativ A limita, a margini.
3. Intranzitiv A se aseza in forma de cerc. – Cerc + sufix -ui.
1. Tranzitiv A lega, a strange cu cercuri un vas de doage, o roata de car etcetera; a freta. ♦ Figurativ (De obicei in concurenta cu incercui) A cuprinde ca intr-un cerc; a inconjura.
2. Tranzitiv Figurativ A limita, a margini.
3. Intranzitiv A se aseza in forma de cerc. – Cerc + sufix -ui.
2Cercui verb
1. a lega. (- un butoi.)
2. verifica cuvantul: freta.
1. a lega. (- un butoi.)
2. verifica cuvantul: freta.
3Cercui verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural cercuiesc, imperfect 3 singular cercuia; conjunctie: prezent 3 singular si plural cercuiasca
4A Cercui -iesc
1. tranzitiv (butoaie, roti etcetera) A strange cu cercul.
2. intranzitiv A se aseza in forma de cerc; a face roata. /cerc + sufix -ui
1. tranzitiv (butoaie, roti etcetera) A strange cu cercul.
2. intranzitiv A se aseza in forma de cerc; a face roata. /cerc + sufix -ui
